Business Internaţional

Criza datoriilor pe terenul de fotbal în Spania: şase cluburi sunt în faliment

08 nov 2011 7667 afişări de Paul Comşa

În spatele laurilor şi al trofeelor se află cluburi cu o situaţie financiară extrem de dificilă, înecate în datorii şi cu jucători neplătiţi. Greva fotbaliştilor spanioli de la sfârşitul lunii august, o premieră după 1984, în care s-a protestat pentru neplata unor salarii de 50 mil. euro, reprezintă doar vârful aisbergului, scrie Les Echos.

"Fotbalul spaniol se comportă mai rău decât am vrea", explică Jose Maria Gay de Liebana, profesor de contabilitate la Universitatea din Barcelona. Profesorul, un împătimit al sportului, dezvăluie nişte statistici îngrijorătoare: datoriile Realului se ridică la 660 mil. euro, cele ale Barcelonei la 549 mil. euro, iar cele ale Valenciei la 470 mil. euro. În total, la finalul sezonului 2009-2010 echipele din Primera Division au acumulat 3,4 mld. euro în datorii şi au încasat doar 1,6 mld. euro.

"În Spania a existat o bulă speculativă economică şi financiară a imobiliarelor care a explodat. Acum, este rândul bulei fotbalului. Nu este deloc întâmplător că majoritatea finanţatorilor cluburilor de fotbal sunt constructori", spune jurnalistul sportiv al canalului spaniol La Sexta Javier Gomez. Spania nu este singura ţară în care cluburile de fotbal se află în această situaţie.

Preşedintele UEFA Michel Platini trage semnalul de alarmă. "Nu se poate trăi cu un deficit de miliarde de euro fără a suferi consecinţele într-o bună zi", spune Platini, cu referire la cluburile europene.

Şase cluburi din Primera Division au intrat în default

În Spania, alarma a sunat deja: şase dintre cele 20 de cluburi din Primera Division sunt subiectul unor proceduri de reorganizare judiciară după ce s-au declarat în incapacitate de plată. Printre ele se află cluburile Real Betis, Rayo Vallecano şi Granada, care au promovat din a doua ligă spaniolă în acest sezon.

Totuşi, cum pot cluburile care nu îşi plătesc jucătorii şi nu îşi achită datoriile să participe în continuare la competiţii? În Italia, Anglia sau în Germania rău-platnicii sunt sancţionaţi cu interdicţia de a participa la competiţii, penalizări de puncte în clasament sau chiar retragerea licenţei pentru sezonul următor.

"În calitate de societăţi anonime sportive, cluburile (cu excepţia Real Madrid, Barcelona, Athletic Bilbao şi Osasuna care şi-au păstrat statutul de asociaţie) pot, asemenea oricărei societăţi pe acţiuni, să recurgă la legea falimentului în caz de insolvabilitate", explică Juan Ferre, avocat în cadrul cabinetului spaniol specializat în reorganizare judiciară Pluta Abogados.

Legea din 2004 a reînnoit dreptul spaniol în materia falimentului. Filozofia fundamentală a acestei legi este că încetarea plăţilor nu întrerupe activitatea întreprinderii, care poate astfel să încaseze venituri pentru a se salva. Prin urmare, cluburile spaniole intrate în faliment sunt protejate împotriva retrogradării sportive, o măsură disciplinară care le-ar diminua veniturile cu până la 90%, în condiţiile în care cheltuielile s-ar menţine.

"Unele cluburi utilizează legea falimentului într-un mod viclean pentru a evita retrogradarea sportivă venită ca rezultat al unei defectuoase gestiuni economice", apreciază secretarul de stat pentru sport Albert Soler.

"Cluburile consideră că legea este în favoarea lor deoarece datorită ei evită sancţiunile sportive, datoria le este redusă la jumătate şi pot amâna plăţile către creditori pentru o perioadă cuprinsă între cinci şi şapte ani", spune un avocat care preferă să rămână sub anonimat.

Ca urmare a numeroaselor critici, parlamentarii spanioli au reformat legea falimentului în noiembrie pentru a evita pe viitor abuzuri de acest gen. Din sezonul următor, cluburile spaniole aflate în incapacitate de plată nu vor mai putea evita sancţiunile sportive. Rămâne de văzut dacă autorităţile vor rezista de această dată presiunilor venite din partea suporterilor.

Toată lumea îşi aminteşte amploarea mişcărilor de protest împotriva retrogradării cluburilor FC Sevilla şi Celta Vigo de la mijlocul anilor '90 din cauza îndatorării. Cele două cluburi au fost atunci lăsate să joace în prima ligă spaniolă la insistenţele suporterilor, iar la ediţia din acel an la debutul sezonului s-au înscris 22 de echipe în Primera Division.

Deşi modificarea legii falimentului complică situaţia celor care sunt tentaţi să cheltuiască într-un mod iresponsabil, ea nu rezolvă situaţia financiară precară a fotbalului spaniol.

Drepturile de televiziune, apanajul cluburilor mari

Pentru unii, "repartiţia inegală" a drepturilor de televiziune constituie prima cauză a înrăutăţirii situaţiei financiare a cluburilor. După 1996, negocierea drepturilor de televiziune în Spania se face individual şi nu co­lec­tiv precum în Franţa sau Anglia. Rezultatul: Real Ma­drid şi Barcelona "primesc 50% din drepturile de televiziune şi celelalte cluburi se bat pentru cealaltă jumătate", explică preşedintele FC Sevilla Jose Maria del Nido.

Potrivit calculelor lui Jose Maria Gay de Liebana, Realul şi Barcelona, cele mai bogate cluburi din lume, au primit o cincime din cele 636 mil. euro date în total în schimbul cesiunii drepturilor de televiziune pentru sezonul 2009-2010. Prin comparaţie, Getafe a obţinut mai puţin de 1% din total (6 mil. euro).

În Anglia Chelsea şi Manchester United au colectat 6% din totalul veniturilor primite de Premier League în schimbul drepturilor de televiziune, în timp ce cluburile englezeşti mai puţin titrate au încasat 3,5% din total.

O modificare a repartiţiei sumelor provenite din cedarea drepturilor de televiziune din sezonul 2015-2016 prevede scăderea veniturilor obţinute de Real şi Barca la 34%, dar măsura nu a fost acceptată decât de 14 dintre cele 20 de cluburi din Primera.

"Nu există o relaţie directă între drepturile de televiziune şi gradul de îndatorare al cluburilor. Real şi Barca sunt cele mai îndatorate cluburi din ligă, iar cluburile englezeşti au şi mai multe datorii decât cele spaniole", apreciază Jaume Roures, fondatorul Mediapro, care deţine drepturile de televizare ale tuturor cluburilor din primele două divizii spaniole.

În plus, "veniturile provenite din drepturile de televiziune reprezintă mai puţin de jumătate din încasările Realului şi Barcelonei, respectiv 36% şi 44%", conform companiei de audit Deloitte. Cei doi "granzi" spanioli încasează 80% din veniturile provenite din marketing ale fotbalului spaniol, potrivit cabinetului german specializat în domeniu Sport Ă Markt.

Javier Gomez, jurnalistul canalului spotriv La Sexta, consideră că o repartiţie mai echitabilă a încasărilor din drepturile de televiziune nu va rezolva nimic.

"Daţi 15 mil. euro în plus unui club care are o gestiune financiară defectuoasă şi rezultatul va fi acelaşi. Liga spaniolă de fotbal nu este o ligă serioasă, unele cluburi nici măcar nu îşi depun declaraţiile fiscale anuale la registrul comerţului", adaugă Jose Maria Gay de Liebana. Toţi sunt de acord că fotbalului spaniol îi lipsesc transparenţa, controlul economic şi sancţiunile.

"Cluburile de fotbal ar trebui controlate în acelaşi mod ca întreprinderea lambda. Dar în Spania, unele lucruri sunt puţin diferite", afirmă Jaume Roures.

Cluburile spaniole au o gestiune financiară defectuoasă

Liga profesionistă de fotbal din Spania (LFP) încearcă să remedieze problema. După ultimele norme de control economic intrate în vigoare din vară, cluburile spaniole au termen până în sezonul 2014-2015 pentru a-şi pune bilanţurile financiare în ordine.

LFP va crea un comitet independent care va analiza cheltuielile cluburilor şi va recomanda ligii sancţiuni.

"Este un plan foarte ambiţios la care cluburile au promis să se conformeze şi este aproape similar cu cel pe care UEFA l-a pus în aplicare în materie de fair-play financiar", spune preşedintele LFP Jose Luiz Astiarazan.

Nu toată lumea este la fel de optimistă. "Lucrurile merg în direcţia cea bună, dar nu înţeleg de ce va trebui să aşteptăm atâta timp pentru a aplica noile reguli", spune Jaume Roures. Fondatorul MediaPro consideră că pro­­blema este "întotdeauna cumpărarea jucă­torilor". Competiţia fotbalistică este realmente supraevaluată datorită sumelor exagerate plătite pentru a atrage cei mai buni jucători.

În această vară cluburile din Primera au cheltuit cu 37% mai mult decât anul trecut pentru transferuri. În plus, salariile jucătorilor sunt mult peste veniturile cluburilor spaniole. Real Mallorca, Real Zaragoza şi Racing Santander, toate aflate sub o procedură de redresare judiciară, au o masă salarială echivalentă cu 124%, 145% şi 114% din sumele încasate în sezonul 2009-2010.

"Fotbaliştii trebuie să revină cu picioarele pe pământ", concluzionează Jose Maria Gay de Liebana.