Codul muncii a avut parte în 2011 de cea mai importantă modificare din ultimii nouă ani, prin legea publicată pe 31 martie în Monitorul Oficial şi care va intra în vigoare începând cu data de 2 mai.
Discuţiile privind modificarea Codului muncii au început încă de anul trecut, iar Guvernul a motivat necesitatea schimbării legislaţiei muncii din nevoia de flexibilizare a pieţei muncii, solicitată de angajatori şi de investitorii străini.
Legea promulgată de preşedintele Traian Băsescu la sfârşitul lunii martie a adus peste 100 de modificări de articole la un Cod al muncii care avea în total 298 de articole (cum era în varianta din 2003).
Principalele schimbări aduse prin legea de modificare a Codului muncii vizează în mod special aspecte legate de prelungirea perioadei de probă, a contractelor temporare de muncă şi a contractelor pe perioadă determinată de timp, dar şi majorarea sancţiunilor aplicare angajatorului pentru munca la negru. În 2003, Codul muncii era înlocuit pentru prima oară după 30 de ani, iar modificările de atunci au generat dispute pentru că se considera că legislaţia este favorabilă angajaţilor. Legea 40/2011, care aduce principalele modificări la legea 53 din 2003, mai "temperează" din drepturile angajaţilor şi permite angajatorilor să facă disponibilizări mai uşor, dar şi angajări mai facile.
În nota de fundamentare a legii care schimbă Codul muncii, publicată pe site-ul ministerului Muncii, se precizează principalul motiv pentru care s-a decis adoptarea acestei legi: "La şapte ani distanţă şi la presiunile mai mult sau mai puţin directe ale Fondului Monetar Internaţional (FMI), România se pregăteşte de o nouă modificare importantă a Codului muncii".
Care sunt modificările aduse Codului Muncii în 2011
Perioada de probă s-a prelungit la 45 de zile pentru funcţiile de execuţie (faţă de 30 de zile) şi la 120 de zile (de la 90) pentru funcţiile de conducere.
Contractele pe perioadă determinată pot fi prelungite până la o durată de 3 ani (faţă de o perioadă de doi ani, cum era până la adoptarea noului Cod al muncii).
Se abrogă articolul care prevede că absolvenţii instituţiilor de învăţământ se pot încadra, la debutul în profesie, pe baza unei perioade de probă de cel mult 6 luni.
Contractele temporare de muncă pot dura 3 ani şi nu doi.
Se abrogă articolul care prevedea angajarea succesivă pentru perioadele de probă a mai mult de trei persoane pentru acelaşi post.
Se stabilesc obiective individuale de performanţă şi criterii de evaluare a angajatului, care vor fi scrise în contractul de muncă; în cazul concedierilor colective se va ţine cont de criteriile de performanţă şi nu de cele sociale.
Ce amenzi prevede Codul muncii din 2011 pentru munca la negru
Se triplează amenzile pentru cei care folosesc munca la negru, iar în cazul în care sunt folosiţi mai mult de 5 angajaţi, intervine şi pedeapsa penală.
Firmele care angajează la negru nu mai au dreptul să participe la licitaţii, să primească fonduri publice sau europene pentru o perioadă de până la 5 ani. Astfel, dacă înainte un angajator primea o amendă de 3.000 - 4.000 de lei/ salariat dacă avea mai puţin de 5 salariaţi fără forme legale de muncă, începând cu noul Cod al muncii, cuantumul amenzilor aplicate în acest caz va fi cuprins între 10.000 şi 20.000 de lei pentru fiecare salariat angajat la negru, însă cuantumul total al amenzilor aplicate angajatorului nu poate depăşi 100.000 de lei.
Cei care angajează peste 5 persoane fără forme legale riscă pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 2 ani sau amenda penală.
O persoană care lucrează fără contract de muncă poate primi o amendă cuprinsă între 500 şi 1.000 de lei.
Dacă angajatorul nu solicită certificat medical la angajare sau dacă nu oferă evidenţa orelor de muncă prestate de fiecare salariat în cazul unui control al inspecţiei muncii, riscă o amendă cuprinsă între 1.500 şi 3.000 de lei.
Angajarea pe un salariu sub nivelul salalariului minim brut sau refuzul de pune la dispoziţia inspectorilor de muncă documentele solicitate se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an.
Codul muncii 2011 va crea 90.000 de noi locuri de muncă
Proiectul de modificare a Codului muncii a fost elaborat de Consiliul Investitorilor Străini (CIS), o asociaţie care reuneşte peste 100 dintre cele mai puternice companii private, cu afaceri de 36 de miliarde de euro în 2009, adică 15% din cifra de afaceri a tuturor companiilor de pe piaţa locală, care se ridică la 220 miliarde de euro, companiile cu capital românesc având o pondere de 5 ori mai mare. CIS a elaborat în lunile august şi septembrie un set de măsuri pentru modificarea Codului muncii, pe care l-a pus pe masa Guvernului în urmă cu o lună, despre care a afirmat că sunt necesare pentru scoaterea economiei din recesiune după doi ani de criză.
Noul Cod al muncii va creşte rata de ocupare de la 58 la 64%
Rata de ocupare din România - raportul dintre numărul total de persoane apte de muncă şi numărul de angajaţi care lucrează legal - este de 58,6%, ceea ce înseamnă că numai 4,5 - 5 milioane de români dintre cei 8 milioane apţi de muncă lucrează cu forme legale. Noul Cod al muncii va duce la o flexibilizare a pieţei, în aşa fel încât rata de ocupare să crească măcar cu 5-6%, având în vedere că, până în 2020, România ar trebui să ajungă la o rată de ocupare de 70% (cum este în prezent în Germania).
