Munca la negru în activităţile sezoniere nu se va reduce după intrarea în vigoare a legii zilierilor la începutul acestei luni odată cu noul Cod al muncii şi care a trecut aproape neobservată. Inspecţia Muncii şi premierul Emil Boc au ieşit în ultimele zile cu cifre referitoare la amenzile-record date în mai puţin de două săptămâni pentru munca la negru, care au depăşit 1,6 milioane de euro în perioada 2-15 mai.
Nemulţumirile agricultorilor - principalii vizaţi de actul normativ amintit - sunt legate, în principal, de obligativitatea plăţii zilnice a zilierilor.
"Sunt câteva inconveniente din punctul nostru de vedere, pentru că oamenii trebuie plătiţi zilnic. Noi aveam convenţii prin care îi plăteam de două ori pe lună. Acum, dacă avem 6-7 puncte de lucru, trebuie să angajăm oameni care să umble în fiecare zi cu geanta cu bani după ei, ca să plătească muncitori. Mai mult, în fiecare zi trebuie să stai după zilieri, să completezi în registru şi să faci protecţia muncii. Eu nu cred că se va aplica acest sistem", spune Ştefan Poienaru, unul dintre cei mai mari agricultori români, care exploatează 12.000 de hectare de teren agricol prin intermediul Agrofam Holding Feteşti.
El a mai spus că, în general, zilierii lucrau în cadrul grupului său timp de cel puţin 3-4 luni, iar legea restricţionează durata muncii zilierilor până la cel mult 90 de zile.
"Noi îi plăteam între salariul minim şi salariul mediu, cu 50 de lei pe zi. Legea s-a făcut cu pixul pe hârtie într-un birou, ei nu ştiu cum se desfăşoară munca în agricultură şi nu îi interesează decât să ia impozitul de 16%", a adăugat Poienaru, care are în prezent între 180 şi 200 de zilieri.
Culiţă Tărâţă, care deţine prin exploataţia de 60.000 de hectare a TCE 3 Brazi cea mai mare suprafaţă de teren agricol lucrată de o companie în România, spune că legea zilierilor este binevenită, pentru că asigură protecţia zilierilor, însă există şi probleme.
"Este adevărat că plata se face fie la sfârşitul a două săptămâni de muncă, fie o dată pe lună. Însă cine crede că odată ce s-a introdus legea se va reduce munca la negru se înşeală amarnic. În domeniul exploatării forestiere încă se mai lucrează la negru", a spus Tărâţă. În prezent, Tărâţă are 100-120 de zilieri, care primesc un salariu net cuprins între 1.000 şi 1.200 de lei pe lună. Specialiştii spun însă că legea zilierilor aduce o flexibilizare în materie de relaţii de muncă, ceea ce ar trebui să conducă la o reducere a muncii la negru, pentru că nu se plătesc contribuţii sociale.
"Considerăm că plafonarea maximă a remuneraţiei brute la 10 lei pe oră va fi de natură să limiteze aceste efecte, întrucât zilierii care primesc o remuneraţie mai mare de această limită s-ar putea să nu identifice interes în legalizarea acestei munci. De asemenea, remarcăm limitarea domeniilor în care munca zilierilor poate fi astfel folosită şi neincluderea unor domenii precum construcţiile sau activitatea restaurantelor în lista de domenii relevante în care ar putea exista o nevoie sporită de zilieri", a spus Carmen Ştirbu, avocat colaborator şi coordonatoarea departamentului de dreptul muncii în cadrul casei de avocatură Schoenherr şi Asociaţii.
Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii, a explicat că sectorul construcţiilor nu a fost inclus în legea zilierilor pentru că s-a dorit încurajarea încheierii contractelor individuale de muncă, pentru că sunt rare cazurile în care se folosesc zilieri în acest tip de activităţi.
"Este o măsură complementară de combatere a muncii la negru, care a fost luată simultan cu noul Cod al muncii. Angajatorii au venit cu propunerea de a reglementa relaţia cu zilierii, întrucât până acum se foloseau contracte individuale de muncă sau PFA. Nu era justificată această birocraţie pentru câteva zile", a spus Mocanu.
Cele mai importante prevederi din legea zilierilor
Firmele pot angaja zilieri doar în domeniile agricultură, vânătoare şi pescuit, silvicultură, exclusiv exploatări forestiere, piscicultură şi acvacultură, pomicultură şi viticultură, apicultură, zootehnie, spectacole, producţii cinematografice şi audiovizuale, publicitate, activităţi cu caracter cultural, manipulări de mărfuri, activităţi de întreţinere şi curăţenie.
Nu se încheie contract de muncă, dar angajaţii sunt trecuţi în Registrul de Evidenţă al Zilierilor (înregistrarea se face zilnic, înainte de începerea activităţii şi la sfârşitul zilei, după primirea banilor; registrul se transmite lunar la inspectoratul teritorial de muncă).
Zilierii pot lucra maximum 12 ore pe zi, pentru o perioadă de maximum 3 luni la acelaşi angajator.
Remuneraţia zilierilor este cuprinsă între minimum 2 lei brut/oră şi nu poate depăşi 10 lei brut/oră, iar plata se face la finele fiecărei zile.
Nu se plătesc contribuţii sociale, ci numai impozitul pe venit de 16%.
Zilierul nu este asigurat pentru pensii, şomaj, sănătate, dar se poate asigura opţional pentru sănătate şi pensii.
