Gulerele albastre rămân coloana vertebrală a economiei globale şi totuşi corporaţiile le-au ignorat multă vreme nevoile. Astăzi, când tehnologia transformă diferitele industrii şi aşteptările evoluează, companiile se confruntă cu o provocare urgentă: reducerea unui decalaj în creştere care ameninţă atât productivitatea, cât şi retenţia.
După pandemie, angajaţii care lucrau în birouri au avut parte de o atenţie fără precedent în privinţa incluziunii şi stării de bine, pe când aceia de pe linia frontului – din producţie, logistică şi retail – încă mai au de-a face cu practici depăşite. Ignorarea acestui dezechilibru este riscantă, deoarece compromite angrenarea şi accelerează fluctuaţia personalului, fapt confirmat de ultimul sondaj al Top Employers Institute care a cuprins 2.200 de gulere albastre din 11 ţări şi şase industrii importante.
Are loc o schimbare structurală
Câteva forţe redefinesc rolurile operaţionale: inovaţia tehnologică, o criză globală de forţă calificată de muncă, îmbătrânirea forţei de muncă şi prefaceri sociale profunde. Conform Forumului Economic Mondial, aproximativ 22% din totalul joburilor vor suferi până în 2030 schimbări însemnate determinate de inteligenţa artificială, automatizare şi tranziţia ecologică – sectoarele care depind în mare măsură de gulere albastre vor conduce această schimbare, generând aproximativ 170 de milioane de noi roluri la nivel mondial.
Interesant de remarcat este că generaţiile mai tinere redescoperă valoarea profesiilor tehnice. Cercetări recente relevă că 42% din respondenţii din Generaţia Z sunt deja angajaţi ori caută activ să se angajeze în posturi pentru gulere albastre. Mulţi sunt motivaţi de siguranţa locului de muncă, de veniturile sustenabile şi de parcursurile profesionale care se potrivesc cu evoluţia tehnologică.
Ce contează cel mai mult pentru angajaţii gulere albastre?
Apartenenţa şi legătura cu oamenii
Petru gulerele albastre, angrenarea porneşte de la relaţii. Un procent covârşitor de 88% afirmă că interacţiunile pozitive cu colegii sunt esenţiale, iar 73% privesc munca drept o parte importantă a vieţii lor sociale. Nivelul de angrenare creşte foarte mult – cu până la 51%, în rândul celor care simt că au o conexiune cu colegii lor. Companiile care încurajează aceste legături, chiar şi prin strategii creative de integrare, înregistrează creşteri palpabile de productivitate şi coeziune.
Contează salariul, dar şi semnificaţia
Recunoaşterea financiară rămâne principalul factor motivator şi totuşi doar 55% dintre lucrători se simt remuneraţi corect. Echitatea salarială este esenţială, dar nu este totul: angajaţii care cred că munca lor are un impact semnificativ sunt cu 74% mai angrenaţi decât cei care o percep drept lipsită de însemnătate. Motivaţia vine din înţelegerea lui „de ce”, nu doar din salariu.
Siguranţa şi comunicarea
Un sfert dintre gulerele albastre consideră în continuare neadecvate măsurile de siguranţă de la locul de muncă, adeseori din cauza proastei comunicări şi a implicării limitate în luarea deciziilor. Siguranţa nu presupune doar protecţia fizică, ci şi construirea încrederii şi faptul de a-i face pe angajaţi să se simtă apreciaţi printr-un dialog clar în ambele sensuri. În mod încurajator, 68% dintre Angajatorii de Top din România au o Strategie de Ascultare, demonstrând un angajament puternic pe calea promovării unei comunicări deschise şi rezolvarea eficientă a preocupărilor angajaţilor.
Gestionarea schimbării şi valul inteligenţei artificiale
Inovaţia aduce oportunităţi şi nelinişte. 73% dintre gulerele albastre cred că inteligenţa artificială le îmbunătăţeşte industria şi două treimi folosesc deja instrumente bazate pe inteligenţa artificială în sarcinile lor zilnice. Totuşi, numai 61% au avut parte de o pregătire adecvată şi doar 25% consideră că rolul lor actual se potriveşte cu scopurile de carieră pe termen lung. În lipsa unei perfecţionări structurate, tehnologia riscă să fie văzută mai degrabă ca o ameninţare decât ca un ajutor.
Gestionarea eficientă a schimbării este esenţială: 54% dintre Angajatorii de Top au adoptat practici structurate de gestionare a schimbării, ajutând angajaţii să se descurce cu transformarea, să construiască încredere şi să rămână rezilienţi.
Flexibilitatea şi starea de bine: o revoluţie tăcută
Poate cea mai surprinzătoare constatare: 64% dintre gulerele albastre pun mai mare preţ pe flexibilitatea programului decât pe recompensele financiare. Totuşi, aproape o treime nu au niciun control asupra turelor lor – o cauză majoră de burnout. Iniţiativele legate de programul flexibil şi echilibrul dintre muncă şi viaţă rămân rare în mediul operaţional, dar sunt din ce în ce mai importante pentru atragerea şi păstrarea angajaţilor. În acest context, 36% din Angajatorii de Top din România oferă angajaţilor o oarecare putere de decizie în stabilirea programului de lucru şi a locaţiei, indicând o tendinţă pozitivă spre o mai mare autonomie în sectoare tradiţional rigide.
Ascultaţi, angrenaţi, daţi putere de decizie
Ultimul raport al Top Employers Institute evidenţiază modul în care, organizaţiile care îşi ascultă angajaţii gulere albastre şi le dau putere de decizie îşi asigură loialitate mai puternică, productivitate mai bună şi o mai mare rezilienţă. Este clar că angajaţii gulere albastre din ziua de azi caută mai mult decât salariu, ei doresc să se simtă apreciaţi şi susţinuţi la un loc de muncă unde contribuţiile lor realmente contează.
Doriţi să aflaţi mai multe? Luaţi-vă un exemplar din raportul complet şi aplicaţi aceste constatări în organizaţia dumneavoastră
