Cel puţin 110.000 de români s-au angajat anul trecut cu contracte de muncă în regim part-time, în condiţiile în care numărul de salariaţi a scăzut cu 151.000 în perioada decembrie 2009 - decembrie 2010, arată datele unei cercetări realizate de Institutul Naţional de Statistică.
Statistica a publicat ieri rezultatele pentru trimestrul 4 al anului 2010 al "Cercetării statistice asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO)", cea mai complexă anchetă socială realizată de instituţie.
Numărul de români care lucrează cu program parţial de lucru a depăşit un milion de persoane pentru prima dată în ultimii cinci ani (perioadă pentru care există statistici oficiale).
Cei mai mulţi români care lucrează cu astfel de contracte nu sunt salariaţi, întrucât numai 0,6% dintre cei peste un milion de români angajaţi cu timp parţial de lucru (şi care reprezintă 11% din totalul populaţiei ocupate) au ales să lucreze cu aceste tipuri de contracte.
"Majoritatea angajaţilor care au fost concediaţi s-au refugiat în agricultură în loc să desfăşoare alte tipuri de activităţi de natură intelectuală, întrucât o pondere semnificativă în rândul populaţiei ocupate o reprezintă salariaţii din agricultură" , a spus Silvia Pisică, director în cadrul INS.
Datele statistice arată că, în 2010, 30,1% din totalul persoanelor ocupate lucrau în sectorul agricol (faţă de 29,1% în 2009), în timp ce industria şi construcţiile concentrează 28,7% din populaţia ocupată, iar în sectorul serviciilor lucrează 41,2% din populaţia ocupată.
În ceea ce priveşte tipul de contracte cu care lucrează românii, Statistica arată că 11% dintre cei 9,24 milioane de români care reprezintă populaţia ocupată (persoane cu vârsta de peste 15 ani care au lucrat cel puţin câte o oră pe săptămână) au lucrat cu timp parţial de lucru. În 2009, românii care au lucrat în regim part-time reprezentau 9,8% din totalul populaţiei ocupate, adică 900.000 de persoane.
"Contractele part-time care sunt «adevărate» se încheie de regulă cu studenţii care nu pot lucra cu program normal de lucru sau cu specialişti pentru proiecte specifice, însă unele camuflează munca angajaţilor full-time, în sensul că dacă vine un control şi îi vede pe angajaţi la muncă, aceştia au un contract în spate. Angajatorii îşi pot mai reduce astfel din taxe, folosind alte modalităţi de plată a salariaţilor", este de părere Mirela Marinescu, recruitment director în cadrul grupului de firme APT, cu activităţi în domeniul resurselor umane. Ea a mai precizat că, în general, angajatorii din sectorul privat preferă să nu angajeze în regim parţial, pentru că astfel nu se asigură continuitatea în relaţia cu clienţii sau în colaborările din cadrul companiei.
Totuşi, o mare parte dintre angajaţii part-time lucrează în proiecte finanţate din fondurile europene şi aceştia au de regulă şi un job full-time.
Rata de ocupare din România a crescut la 58,8% anul trecut, fiind cu 0,2% mai mare decât în 2009, gradul de ocupare cel mai ridicat înregistrându-se în rândul absolvenţilor de studii superioare.
România are una dintre cele mai mici rate de ocupare (raportul dintre numărul total de persoane apte de muncă şi numărul de angajaţi care lucrează legal) din Europa, unde media este de 64,6%. Până în 2020, România trebuie să ajungă la o rată a ocupării de 70%, aceasta fiind ţinta stabilită la nivel european.
În ceea ce priveşte evoluţia ratei şomajului, Statistica arată că în perioada 2009-2010, numărul de şomeri a crescut cu 44.000 de persoane, rata şomajului calculată conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii ajungând la 7,3% (în creştere cu 0,4% faţă de anul anterior).
Rata calculată de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), care măsoară numai numărul de şomeri înregistraţi şi care trec lunar să-şi vizeze carnetele de şomaj la agenţie, arată că numărul de şomeri în perioada 2009-2010 a scăzut cu 70.000 de persoane, rata şomajului ajungând la 6,8% la finele anului trecut.
