Comisia Europeană a decis ieri ca pe programele europene care crează valoare, acumulare şi locuri de muncă prefinanţarea naţională obligatorie în cazul României şi al altor cinci state UE să scadă la 5% de la o medie de 15%, iar cea a Bruxelles-ului să crească la 95%, ceea ce înseamnă că statul sau companiile vor plăti mai puţin, iar UE mai mult.
Trei săptămâni pentru un răspuns la o întrebare
Cu aproape trei săptămâni în urmă ZF a solicitat în scris Guvernului această informaţie ca şi salariul mediu lunar net al acestui corp de experţi. Pentru a face o comparaţie între fondurile atrase de la interogare şi plăţile cu salariile funcţionarilor pe fonduri europene, ZF mai solicita volumul salariilor plătite acestui corp de funcţionari guvernamentali de la integrare pănă în prezent.
La două săptămâni de la formularea solicitării Guvernul a comunicat telefonic ZF că nu poate oferi aceste informaţii pentru că ele ar necesita un volum foarte mare de lucru întrucât trebuie să contactacteze toate ministerele pentru a putea face o centralizare. Dar care mai este rostul guvernului şi al şedinţelor de guvern dacă nu de a face centralizări şi agregări ale datelor?
Guvernul a sugerat ZF să facă singur aceste demersuri pe lângă ministere şi nu a dorit să transmită în scris răspunsul oferit telefonic. Ce s-ar întâmpla dacă premierul ar cere ca într-o oră să-i fie oferite aceste informaţii? La ora închiderii ediţiei Guvernul nu transmisese ZF datele solicitate în aceeaşi zi (15 iunie) în care, într-un drept la replică transmis redacţiei, Guvernul contesta că România ar fi un contributor net la bugetul UE întrucât ar fi plătit peste 4,5 mld. euro la bugetul Uniunii, dar nu a luat înapoi decât 3% din fondurile structurale oferite.
Financial Times: Doar 3% din fondurile UE au fost atrase
ZF scria la 15 iulie: "Între 2007 şi 2013 România va plăti UE în jur de 9 mld. euro, dar ar fi urmat să ia, în aceeaşi perioadă, peste 30 mld. euro. Iată că ea a plătit deja peste 4,5 mld. euro, 100% din contribuţia sa obligatorie, dar a luat înapoi doar 3% din fondurile puse la dispoziţie". Guvernul a susţinut că România a plătit UE 5,4 mld. euro, dar a luat înapoi 10,5 mld. euro.
Ieri, comentând decizia Comisiei Europene de reducere la 5% a cofinanţării obligatorii pe care trebuie să o asigure România, cotidianul financiar britanic Financial Times arăta: "România a atras până în prezent doar 3% din fondurile de aproximativ 30 de miliarde de euro disponibile pentru agricultură şi dezvoltare în actualul plan bugetar pe şapte ani, până în 2013, al blocului comunitar".
Dacă vorbeşte atât de mult de fondurile UE şi organizează săptămânal şedinţe cu ministerele implicat, de ce Guvernul nu transmite date clare (inclusiv numărul de angajaţi pe fonduri europene) din care să reiasă limpede care este situaţia?
Puşcaş: Doar vorbe cu accelerarea absorbţiei
Vasile Puşcaş, fost negociator-şef al României cu UE, susţine că datele trebuie să existe centralizate la ACIS (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale) sau la Ministerul de Finanţe. Doar că site-ul ACIS (instituţie care în urmă cu câteva luni a trecut în directa coordonare a primului-ministru) nu funcţionează de câteva zile.
"Problema este cum înţeleg ei comunicarea. Doar vorbe. Doar vorbim, de aceea se impune cu atât mai mult nu doar o evaluare cantitativă, ci şi calitativă. Problema cu fondurile europene nu este la Bruxelles, ci în interior. Comisia ne împinge, nu face decât să ne împingă să facem ceva aşa cum ne-a împins şi ieri când a scăzut cofinanţarea obligatorie la 5%", comentează Puşcaş.
Potrivit fostului negociator-şef, decizia Bruxellesului înseamnă cheltuieli mai mici cu cofinanţările pentru stat şi pentru companii, dar obligă Guvernul să stabilească clar care sunt proiectele care vor beneficia de o finanţare de 95% din partea Bruxelles-ului pentru că nu este vorba aici de o suplimentare de fonduri din partea UE, ci de o realocare a lor.
Barroso: Reducerea la 5% a cofinanţării este un nou "Plan Marshall"
José Manuel Durão Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a asemănat ieri noua decizie a Executivului de la Bruxelles, împreună cu programele de asistenţă financiară, cu un nou "Plan Marshall".
"Aceste propuneri constituie un răspuns excepţional la circumstanţe excepţionale. Accelerarea acestor fonduri, împreună cu programele de asistenţă financiară, demonstrează angajamentul Comisiei de a impulsiona prosperitatea şi competitivitatea ţărilor cel mai grav afectate în urma crizei financiare, contribuind în acest mod la un fel de «Plan Marshall» pentru redresarea economică", spune preşedintele Barroso, citat într-un comunicat al Comisiei.
Reglementările în vigoare cer guvernelor naţionale o participare de 15% din costul unui proiect dezvoltat cu banii UE şi abia după ce această finanţare este asigurată Comisia alocă diferenţa până la 100%.
Comisia a anunţat că de scăderea procentului cofinanţării obligatorii de la 15% la 5% beneficiază şase ţări europene şi, potrivit calculelor Executivului de la Bruxelles, statele vizate vor face economii după cum urmează: Grecia - 879 mil. euro; România - 714 mil. euro, Portugalia - 629 mil. euro; Ungaria - 308 mil. euro, Letonia - 255 mil. euro; Irlanda - 98 mil. euro. Adică un total de 2,9 mld. euro.
Planul are caracter excepţional şi va lua sfârşit când statele membre vor înceta să primească fonduri prin programele de asistenţă financiară, a anunţat Comisia.
