În urmă cu câţiva ani, Bucureştiul a fost pus pe harta europeană de Bucharest Fashion Week. În 2026, un alt eveniment cu acelaşi acronim, BFW, a venit să consolideze această prezenţă. Care e povestea Bucharest Food Week?
„Bucharest Food Week a pornit de la ideea noastră şi a prietenilor de la ialoc.ro (cea mai mare platformă de rezervări pentru restaurante din România) de a crea un proiect ambiţios pentru HoReCa. De a da înapoi ceva industriei. O industrie care în primele şase luni ale lui 2026 era într-o scădere de trafic de aproximativ 30% comparativ cu anul precedent“, spun Alexandra şi Cătălin Cincu, cunoscuţi de mulţi drept fondatorii popularului cont de Instagram Călătorii şi Farfurii.
Scopul principal, adaugă ei, a fost să îi aducă pe oameni înapoi în restaurante şi, mai mult, să-i facă să descopere locuri noi. Aşadar, primul gând cu care au pornit la drum când au conturat Bucharest Food Week a fost să organizeze o „săptămână a restaurantelor“ clasică, în care mai multe localuri din oraş propun meniuri la preţuri mai bune decât o fac în restul anului.
„Dar iată că a ajuns mult mai mult de atât. Bucharest Food Week este organizat de o echipă mică. Suntem patru oameni care au renunţat de câteva luni să mai contorizeze numărul de ore muncite. Iar după prima ediţie, pare că a meritat.“
151 de restaurante şi locaţii HoReCa s-au alăturat proiectului. Peste 10.000 de persoane au rezervat meniurile dedicate în cadrul Bucharest Food Week direct în site. Alte 6.000 s-au bucurat de produsele special gândite. Iar aproximativ 2.000 de oameni au trecut pragurile restaurantelor la liber şi au beneficiat de meniuri.
Dar mai mult de atât, 84,7% dintre cei care şi-au rezervat o masă în cadrul Bucharest Food Week au ajuns pentru prima oară în restaurantul respectiv.
„Am stabilit de la bun început că nu vrem ca Bucharest Food Week să fie o bătaie de cap în plus pentru HoReCa, aşa că propunerea noastră către restaurante a fost să pregătească un set menu sau un tasting menu pornind de la preparate deja emblematice pentru ele, care existau în meniu la momentul respectiv.“
Şi-au dorit ca aceste meniuri să fie mai accesibile ca preţ faţă de o experienţă obişnuită la restaurant şi aşa au venit cu ideea a trei praguri de preţ – 69 de lei, 119 lei şi 189 de lei. În acelaşi timp, ideea a fost ca meniul să le ofere oaspeţilor o imagine cât mai bună asupra restaurantului, să îl descopere în esenţa lui şi să aibă ocazia să încerce mai multe preparate decât ar face-o în mod normal. „Şi au fost câteva nume care s-au întrecut serios pe ele însele, mai ales din punctul de vedere al valorii pe care au reuşit să o ofere în aceste meniuri: NOUA, Kané, CAU Steakhouse, Mahala, Soro Lume, Ryu Sando Bar, Balls, Check, DeSoi Cişmigiu, Papila şi nu numai.“
În paralel cu Bucharest Food Week, Alexandra şi Cătălin s-au gândit să organizeze un pop-up al restaurantului lor preferat din Paris, Les Enfants du Marche, în Bucureşti.
„Până când ne-am spus: de ce să nu le aducem împreună?“
Astfel, pop-up-ul Les Enfants du Marche din curtea Tabra a devenit „marele final“ al Bucharest Food Week.
„Doar că simţeam că proiectului îi lipsesc câteva lucruri ca să fie un <<food week>> veritabil.“
Aşa au apărut evenimentele din restul săptămânii: pe de o parte, masterclass-urile cu profesionişti din HoReCa, de la cum să faci sushi la cum să deguşti corect o şampanie, iar de cealaltă parte, cinele colaborative între unele dintre cele mai recunoscute restaurante din România.
„Şi mai mult, pentru că aveam atât de multe cafenele, patiserii, baruri sau cofetării care nu făceau încă parte din proiect pentru că ele nu iau rezervări, le-am propus să gândească produse speciale, disponibile în ediţie limitată, doar în acea săptămână.“
Aşa a apărut categoria „Food Week Specials“.
„Dincolo de toate acestea, Bucharest Food Week este un proiect foarte, foarte personal. Şi nu ar fi fost la fel dacă nu l-am fi întâlnit pe David Julean de la Studio Maller, cel care a înţeles pasiunea noastră, s-a molipsit de ea şi a creat una dintre cele mai puternice identităţi de brand pe care le-am văzut în peste 13 ani de marketing“, spun Alexandra şi Cătălin. Amândoi sunt absolvenţi de jurnalism şi după o foarte scurtă perioadă de cochetat cu presa, s-au îndreptat spre digital marketing.
„Avem un background de 12-13 ani în multinaţionale importante, timp în care proiectul «Călătorii şi Farfurii» a crescut odată cu noi. Ce a început ca un blog în 2016 a ajuns să fie, de anul trecut, proiectul care ne-a făcut să lăsăm corporaţiile în spate şi să ne urmăm visul.“
Cum au ajuns la gastronomie? „Una dintre primele noastre amintiri împreună este o farfurie de paste improvizată total de Alexandra, care mie, în acel moment, mi s-a părut cel mai bun lucru mâncat în ultimii ani. Din păcate, niciunul dintre noi nu mai ştim să rescriem exact reţeta“, povesteşte Cătălin.
Mai departe, încă de la primele lor călătorii în afara ţării, au vrut să afle unde mănâncă localnicii (oricât de clişeic ar suna) şi să descopere locurile care dau viaţă oraşelor pe care le vizitează. „Pentru că nu este niciun mod mai bun să descoperi un loc nou decât prin mâncarea lui.“
Ulterior, această pasiune a fost cultivată şi de emisiunile lui Anthony Bourdain, „probabil cel mai influent om în gastronomia mondială din ultimii 30 de ani“.
„Mergeam pe urmele lui, căutam locurile în care a ajuns, ba chiar ne-am întâlnit şi cu oameni care l-au cunoscut. Astăzi, putem spune că stilul nostru de viaţă este direct conectat cu gastronomia.“
O vacanţă, spre exemplu, nu începe niciodată fără o listă de câteva zeci de locuri pe care doresc să le exploreze. Dar şi acasă, lumea lor şi lumea gastronomiei se întrepătrund.
„Urmărim, testăm şi analizăm scena gastronomică locală de mai bine de 15 ani, iar diferenţa faţă de atunci este enormă. Au apărut tot mai multe bistrouri care vin cu un concept solid, meniuri scurte şi bine gândite, cu accent pe ingrediente şi pe experienţa în sine. Avem, de asemenea, din ce în ce mai multe afaceri care produc local, artizanal, de la brutării şi cofetării până la producători de diverse specialităţi, cu un accent mult mai mare pe calitatea produsului.“ Iar scena cafelei a crescut enorm şi a devenit un punct important pe harta europeană a cafelei de specialitate.
„În acelaşi timp, vedem din ce în ce mai multe restaurante de fine dining, unele dintre ele comparabile cu experienţe extraordinare pe care le-am avut în afara ţării. Abia acum putem spune că începe să se clădească ceva cu adevărat solid în scena culinară locală.“
Totuşi, unul dintre motivele pentru care şi-au dorit să organizeze acest eveniment este tocmai pentru că Bucureştiul ducea lipsă de o săptămână gastronomică. „Aveam tot felul de săptămâni - cu focus pe fashion, design, artă, muzică şi nu numai. Ne-am dorit să atragem mai mult atenţia şi asupra gastronomiei. Şi cred că am reuşit. Ce ne propunem pentru următorii 10 ani cel puţin este să punem Bucureştiul pe harta Europei.“
După această primă ediţie îşi propuseseră să ia o bine-meritată pauză de o săptămână-două. Dar rezultatele le-au dat atât de multă bucurie şi adrenalină, încât au ajuns să se odihnească o singură zi.
„Două dintre cinele colaborative din ediţia de primăvară sunt deja stabilite şi lucrăm la următoarele surprize. Vom avea mai multe restaurante participante, mai mulţi invitaţi internaţionali, mai multe masterclassuri interesante şi, sperăm noi, per total, mai multe motive cu adevărat bune să ieşi din casă, să explorezi oraşul, să descoperi locuri noi şi să îţi dezvolţi noi skilluri culinare şi nu numai.“
Secret gems sau localuri care nu trebuie ratate în Bucureşti?
„Bucureştiul are o varietate fantastică de locuri cu mâncare bună. Pentru că avem recent în minte un tur de forţă al Colentinei, aş menţiona o vizită acolo. În Colentina găseşti cele mai multe restaurante turceşti şi orientale din oraş, iar unul care ne este foarte aproape de suflet este Murat Usta, unde găseşti mâncare gătită, la tavă, ca într-un lokantası veritabil din Istanbul.
După, urcăm puţin spre Dragonul Roşu, la un container mic unde singurul text descifrabil este «Iepurele Dulce». Trebuie să încerci tăiţeii Beijing, care vin într-un bol uriaş, cu carne tocată, arahide prăjite şi castraveţi tăiaţi subţiri. Excelent.
Rămânem în categoria de locuri de suflet şi mergem în cealaltă parte a Bucureştiului, în Militari, la Fatafit, unde Rahbi serveşte cel mai bun hummus din oraş şi un sendviş cu ficăţei rumenit şi presat.
Gedo, foarte aproape de Piaţa Obor, este probabil locul în care ajungem cel mai des să mâncăm. Pentru că uneori e mai ieftin să mâncăm aici decât să gătim acasă. În plus, locul vorbeşte de la sine: mâncare sudaneză, încă din 1999. Nu ai cum să dai greş.
Astea sunt doar câteva dintre locurile despre care credem că merită să se vorbească mai mult.“
