Hidroelectrica ia 110 mil. euro de la BERD pentru a-i da încă 30 de ani de viaţă centralei care a luminat România: Stejaru Bicaz

Hidroelectrica, cel mai mare pro­ducător de energie din România, a ob­ţinut o finanţare în valoare de 110 mi­lioane de euro de la Banca Eu­ro­peană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru retehnolo­gizarea cen­tralei Stejaru Bicaz, una dintre cele mai mari unităţi hidro din România, pusă în funcţiune în urmă cu mai bine de 50 de ani.

"Modernizarea va asigura un nou ciclu de viaţă pentru întreaga unitate, de cel puţin 30 de ani, cu o creştere a eficienţei şi a siguranţei în operare", se arată în descrierea proiectului, dispo­nibilă pe site-ul instituţiei financiare. Potrivit reprezentanţilor BERD, sem­narea acestei finanţări va avea loc în cursul zilei de azi.

Banii vor fi folosiţi pentru moder­nizarea celor 6 turbine ale hidro­centralei care în total au 210 MW, aproape o treime din capacitatea unui reactor nuclear al centralei de la Cernavodă.

"Costul total al proiectului este de 136,9 milioane de euro", se mai arată pe site-ul BERD. Instituţia financiară va asigura un credit de 110 milioane de euro, din care 70 de milioane de euro reprezintă banii daţi de BERD, restul venind de la alte două bănci comerciale.

Creditele, soluţia salvatoare

În contextul în care în ultimii 20 de ani în România au fost puse în funcţiune foarte puţine unităţi noi de producere a energiei electrice, singurele excepţii fiind reactoarele 1 şi 2 ale centralei de la Cernavodă - a căror construcţie a fost demarată încă de pe vremea comunismului, atragerea de finanţări pentru modernizarea vechilor unităţi este obligatorie pentru sistemul energetic.

Strategia Energetică elaborată de Ministerul Economiei pentru perioada 2011-2035 arată că circa 80% din termocentralele din România au durata de viaţă depăşită, 31% din hidro­centrale trebuie înlocuite, 65% din reţelele de distribuţie a energiei sunt într-un grad avansat de uzură, reţeaua de transport al gazelor naturale este "expirată" în proporţie de 60%.

"Circa 80% din grupurile termo­energe­tice din România au fost in­sta­late în perioada 1970 - 1980, în prezent depăşindu-şi practic durata de viaţă normată", se arată în Strategia Ener­getică a României pentru perioada 2011-2035.

Tot acest document arată că nota de plată a 20 de ani de lipsă de investiţii se va ridica la circa 40 de miliarde de euro. În acest context, atragerea de investitori privaţi şi creditele rămân printre puţinele soluţii la îndemâna statului român în absenţa unor green­field-uri proprii pentru înnoirea par­cului de producţie de energie electrică.

O centrală de 50 de ani

Decizia construirii centralei de la Bicaz a fost luată odată cu aprobarea planului de electrificare a României pe o perioadă de zece ani, între 1951 şi 1961. La doar o lună după ce acest plan este asumat, se ia hotărârea politică de a construi centrala.

Prin şantierele Bistriţei aveau să treacă mii de oameni, de la deţinuţi politici până la activişti politici.

Astfel, la cinci ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, România îşi asumă o investiţie uriaşă ale cărei baze erau creionate încă din 1908, şi anume punerea în funcţiune a sistemului energetic Bicaz - Stejaru.

La momentul finalizării lucrării, barajul hidrocentralei, care măsoară 127 de metri, era cel mai mare din România şi al patrulea ca dimensiuni din Europa.

Oamenii care au muncit la construirea acestei unităţi şi care mai sunt în viaţă şi azi vorbesc despre hidrocentrala Bicaz - Stejaru ca despre o şcoală, după realizarea acestei lucrări fiind date în funcţiune unităţi precum Argeş sau Porţile de Fier.