♦ Saptămână trecută, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, spunea la ZF Live că investigaţia - declanşată din oficiu în noiembrie 2022, după ce ROBOR a depăşit 8% - este încheiată din perspectiva experţilor instituţiei, raportul a fost transmis băncilor şi o decizie este aşteptată probabil la început de luna iunie ♦ El preciza că raportul a fost muncit şi validat cu Comisia Europeană.
Banca Transilvania (TLV), liderul sistemului bancar din România, este preocupată de investigaţia ROBOR lansată de Consiliul Concurenţei - susţinând că impactul reputaţional al acuzaţiilor depăşeşte cu mult orice sancţiune financiară - şi afirmă că se va lupta să demonstreze că acuzele nu sunt reale şi nu au vreo legătură cu realitatea.
Banca a răspuns unui set de întrebări trimise de Ziarul Financiar pe marginea investigaţiei Consiliului Concurenţei care vizează zece instituţii de credit care participă la formarea ROBOR şi care ar putea să fie impactul asupra bilanţului băncii în cazul unei decizii nefavorabile.
Banca de la Cluj respinge logica investigaţiei. Dincolo de orice abordare procedurală, băncile au mult mai mult de pierdut decât de câştigat din orice creştere a ROBOR. Acest fapt este fundamental pentru înţelegerea contextului”.
O eventuală sancţiune financiară, deşi semnificativă, este mai puţin relevantă decât impactul reputaţional al unor acuzaţii care pun sub semnul întrebării modul de supraveghere şi funcţionare a sistemului bancar din ţara noastră”, mai spune banca.
Mai jos întrebările transmise de ZF şi răspunsurile băncii.
1. Care este impactul investigaţiei Consiliului Concurenţei în dosarul ROBOR şi cum se apără banca?
O eventuală sancţiune financiară, deşi semnificativă, este mai puţin relevantă decât impactul reputaţional al unor acuzaţii care pun sub semnul întrebării modul de supraveghere şi funcţionare a sistemului bancar din ţara noastră. Sistemul bancar este unul dintre cele mai moderne sectoare ale economiei româneşti şi a dovedit că este solid, bine reglementat şi supravegheat de către Banca Naţională a României, precum şi un contribuitor substanţial la veniturile statului. În criza trecută, statul român nu a fost nevoit să intervină pentru a salva vreo bancă, tocmai pentru că Banca Naţională a României a insistat ca băncile să fie foarte bine capitalizate, pentru a face faţă potenţialelor riscuri. Reputaţia sistemului bancar din România a contribuit substanţial la modul în care investitorii şi pieţele se uită la România şi, de aceea, este rolul nostru să ne luptăm pentru păstrarea acestei reputaţii.
Scopul nostru este să arătăm Consiliului Concurenţei (şi dacă va fi nevoie, şi altor autorităţi sau instanţe) că aceste acuzaţii NU sunt reale şi nu au vreo legătură cu realitatea şi cu felul în care piaţa financiară funcţionează.
2. Ce pondere au creditele indexate la ROBOR în portofoliul retail al băncii şi care este valoarea lor totală în bilanţ?
Dincolo de orice abordare procedurală, băncile au mult mai mult de pierdut decât de câştigat din orice creştere a ROBOR. Acest fapt este fundamental pentru înţelegerea contextului.
În cazul BT, creditele legate de ROBOR sunt doar 13% din totalul activelor. Asta înseamnă că o eventuală creştere a ROBOR ar genera venituri suplimentare pe doar 13% din portofoliul nostru de plasamente, în timp ce ar genera costuri pe întregul portofoliu de resurse atrase.
Prin urmare, din punct de vedere economic, o creştere a ROBOR generează un dezechilibru clar între venituri şi costuri, cu impact negativ net pentru bancă.
De fiecare dată când ROBOR creşte, costurile cu resursele atrase de o bancă cresc imediat, în timp ce veniturile cresc doar parţial, limitat şi cu decalaj în timp, deoarece, în cazul Băncii Transilvania, ROBOR-ul se actualizează, pentru contractele de credit, la sfârşitul trimestrului şi nu imediat, atunci când ROBOR-ul se modifică. Acest fapt contrazice ideea unui stimulent economic pentru manipularea indicatorului de către bănci.
3. Cum poate fi calificată drept practică anticoncurenţială o participare la un fixing organizat şi supravegheat chiar de BNR?
Nu ne putem referi la conţinutul raportului preliminar pe care l-am primit pentru că acesta este confidenţial, la acest moment. Aşadar, ne vom referi doar la informaţiile care sunt, în prezent, publice. Întreaga listă de argumente nu stă în picioare, începând cu motivaţia iniţială, anunţată, a investigaţiei – faptul că ROBOR a crescut pe parcursul anilor 2021 şi 2022.
În perioada menţionată (investigată) de Consiliul Concurenţei, ROBOR a crescut pentru că preţul finanţărilor şi dobânzile din întreaga lume au crescut accelerat din cauza episodului inflaţionist post-pandemie şi a războiului din Ucraina.
De exemplu, Fed Funds Rate era în zona 1,5% înainte de începerea pandemiei în 2020, a scăzut la 0,1% după începerea pandemiei şi a crescut la peste 4% la finalul anului 2022. în România, ROBOR la 3 luni era în zona 3% înainte de începerea pandemiei, a scăzut la aproximativ 1,5% în timpul pandemiei şi apoi a crescut în zona 7% în 2022. O să calculaţi că mişcările au avut o evoluţie similară în România vs Statele Unite ale Americii. Adică ratele s-au mişcat în tandem. Chiar creşterile au fost mai mari în alte părţi ale lumii.
La fel de important, comparaţia între scandalul LIBOR şi acuzaţiile privind ROBOR nu este corectă. în primul rând, pentru că în cazul LIBOR discutăm de o referinţă pur estimativă care nu beneficia de transparenţă, nu era reglementată şi nici supervizată public.
În cazul ROBOR, discutăm de o referinţă care devine obligatorie: calculată transparent, reglementată public şi supra - supervizată de Banca Centrală. Pe scurt, felul în care este reglementat, calculat şi supervizat ROBOR include deja toate ajustările operate în ţările vestice în urma scandalului LIBOR.
4. Cum afectează acest dosar planurile de expansiune ale grupului şi apetitul pentru noi achiziţii în perioada imediat următoare?
Vrem să accentuăm că, deşi valoarea amenzii poate fi semnificativă, reputaţia noastră şi a sistemului bancar este mult mai importantă.
Pe de o parte, sistemul bancar din România este unul dintre cele mai funcţionale şi moderne sectoare ale economiei. Asta s-a văzut atât în crize, cât şi în momentele de recesiune economică. Băncile au funcţionat cel mai bine şi sunt un pol de încredere pentru români. Ne vom lupta ca nimeni să nu ne afecteze, pe nedrept, această reputaţie.
Pe de altă parte, inclusiv companiile globale de rating menţionează sistemul bancar din România ca fiind unul dintre pilonii de stabilitate şi unul dintre motivele pentru care am reuşit să ne menţinem ratingul de ţară. Faptul că băncile sunt moderne, au o reputaţie bună şi funcţionează bine – în momente bune şi în crize – este unul dintre punctele tari ale ţării. Investigaţia nu a afectat – până acum – planurile noastre de expansiune şi finanţare a economiei. Mai mult, reacţia investitorilor ne arată că nici aceştia nu cred acuzaţiile şi nici nu le-au considerat acuzaţii credibile.
5. A constituit banca provizioane pentru riscul unei sancţiuni din partea Consiliului Concurenţei şi la ce nivel?
Nu este cazul – atât pentru că discutăm de etape preliminare, cât şi pentru că noi credem că aceste acuzaţii vor fi retrase. În plus, procedural mai sunt multe alte etape de parcurs, dar şi căi de atac valide.
6. Care este strategia juridică a băncii - administrativ, Curtea de Apel, instanţe europene - şi care este orizontul de timp estimat?
Obiectivul nostru este să arătăm Consiliului Concurenţei că acuzaţiile nu sunt reale, atât pentru că nu am văzut dovezi, cât şi pentru că băncile au mult mai mult de pierdut decât de câştigat atunci când ROBOR creşte.
În cazul ipotetic/improbabil în care acest lucru nu se va întâmpla, există multiple alte căi juridice prin care acuzaţiile pot fi demontate în instanţă, dar să sperăm că nu se va ajunge acolo pentru că încă nu am prezentat argumentele noastre Consiliului, dar urmează în următoarea perioadă.
7. Cum gestionează BT riscul reputaţional pe piaţa de capital, în condiţiile în care este una dintre băncile listate vizate?
Toate informaţiile sunt disponibile în rapoartele noastre anuale şi în legislaţie, însă intervalul în care pot varia sancţiunile este foarte larg. Din punct de vedere reputaţional, am văzut încă o dată că piaţa şi investitorii nu au luat ca plauzibile acuzaţiile, pentru că reacţia pieţei a fost favorabilă BT şi băncilor în general.
8. Există un scenariu în care BT optează pentru o negociere sau un angajament cu Consiliul Concurenţei pentru reducerea sancţiunii?
În niciun caz. Nu putem să negociem despre acuzaţii care nu sunt reale.
