Multe oraşe din România se confruntă cu infrastructuri învechite şi slab digitalizate, ceea ce face dificilă detectarea pierderilor de apă şi energie în timp util şi duce în final la creşterea costurilor. Digitalizarea infrastructurii poate rezolva o parte semnificativă a acestor provocări. Prin integrarea tehnologiei, administrarea reţelelor de energie şi apă poate trece de la o abordare reactivă la una predictivă, în care intervenţiile sunt făcute planificat şi rapid, cu costuri operaţionale mai mici. Platforma Hubgrade, dezvoltată de Veolia, permite monitorizarea în timp real şi prioritizarea intervenţiilor, oferind administraţiilor locale un ”tablou de bord” complet, cu o creştere a eficienţei operaţionale de până la 20%. Cum funcţionează soluţia propusă de Veolia în acest sector şi cum poate ajuta în lupta cu reducerea pierderilor şi eficientizarea operaţiunilor, într-un interviu realizat de Ziarul Financiar cu Valentin Zaharia, Director Tehnic şi Dezvoltare Veolia România şi specialist Hubgrade.
1. Care credeţi că sunt principalele provocări în gestionarea resurselor de energie şi apă cu care se confruntă oraşele din România în prezent? Care sunt principalele surse de pierderi?
Cele mai mari provocări ţin de lipsa de vizibilitate asupra consumului real de resurse şi de dificultatea de a detecta pierderile în timp util, pornind de la faptul că multe oraşe din România se confruntă cu o infrastructură învechită, suprasolicitată şi slab digitalizată.
Lipsa acestor sisteme integrate de monitorizare face ca pierderile de apă şi energie să rămână adesea nedetectate sau să fie gestionate cu întârziere, rezultând apoi în costuri ridicate şi servicii instabile pentru consumatori. Dar parte dintre aceste probleme, atât pentru operatori, cât şi pentru consumatorul final, se pot rezolva prin digitalizarea infrastructurii existente.
Noi vedem digitalizarea ca pe o piesă esenţială în eficientizarea acestor sisteme, iar Hubgrade, platforma dezvoltată de Veolia, permite monitorizarea în timp real a consumului de apă şi energie, analiza automată a deviaţiilor şi prioritizarea intervenţiilor acolo unde este cu adevărat nevoie.
În proiectele în care Grupul Veolia a implementat diferite module Hubgrade, rezultatele s-au îmbunătăţit considerabil. Spre exemplu, în Orientul Mijlociu, implementarea soluţiei a condus la o reducere de peste 8% a costurilor cu energia, economii de apă de 6,5% şi peste 20.000 de tone de emisii CO₂ evitate într-un singur an. Credem că este direcţia în care trebuie să meargă şi oraşele din România: decizii bazate pe date, intervenţii rapide, mai puţină risipă.
2. În cazul Bucureştiului, care este starea infrastructurii de apă şi care sunt principalele probleme cu care se confruntă sistemul?
Din perspectiva eficienţei energetice şi a utilizării sustenabile a resurselor, provocările în Bucureşti, la fel ca în multe alte oraşe mari, sunt legate de complexitatea infrastructurii existente şi de nevoia de modernizare continuă. Aşa că, în acest context, integrarea tehnologiilor de monitorizare şi gestiune inteligentă devine esenţială pentru reducerea pierderilor de apă şi energie, pentru că în lipsa unei imagini de ansamblu, administraţiile locale sunt constrânse să intervină reactiv, de cele mai multe ori tardiv şi cu costuri mari. Veolia poate controla şi gestiona astfel de sisteme prin platforma Hubgrade, care ne permite o vizibilitate completă asupra reţelelor şi ajută administraţiile locale să prioritizeze intervenţiile pe criterii obiective.
3. Ce este Hubgrade şi cum ajută la reducerea pierderilor de energie şi apă? Cum poate fi folosită tehnologia Hubgrade pentru a creşte eficienţa administraţiei locale şi calitatea serviciilor către consumatori?
Hubgrade este platforma digitală dezvoltată de Veolia pentru monitorizarea şi optimizarea consumului de apă şi energie, combinând expertiza umană cu analiza digitală avansată. În esenţă, este un centru de comandă care colectează date în timp real de la mii de senzori din reţea, despre debite, presiuni, temperaturi, consumuri, şi le analizează cu ajutorul algoritmilor pentru a identifica rapid deviaţiile sau riscurile de avarie. Toate acestea sunt integrate într-un ecosistem complet digital, în cadrul Hubgrade Center, de unde operatorii controlează în timp real staţiile de pompare, producţia de apă sau de energie, intervenţiile din teren sau planul de mentenanţă.
Administraţiile locale au astfel un tablou de bord operaţional, care le permite o bună planificare şi intervenţii rapide. În funcţie de specificul proiectului, eficienţa operaţională poate fi îmbunătăţită cu până la 20%, prin reducerea pierderilor şi optimizarea consumului. Pentru consumatori, avantajele se materializează în diminuarea întreruperilor în furnizare şi accesul la servicii performante. În paralel, Veolia oferă soluţii integrate de producţie şi furnizare a energiei termice din surse regenerabile, cum este soluţia GeoExchange, care asigură încălzirea, răcirea şi apa caldă, valorificând energia geotermală de suprafaţă.
4. Cu cât se pot reduce costurile de administrare a infrastructurii prin folosirea acestui sistem? Comparativ, care sunt costurile de implementare ale acestei tehnologii?
Reducerea costurilor depinde de specificul fiecărei locaţii, de complexitatea şi de starea reţelelor înainte de digitalizare, iar impactul acestei tehnologii se observă în primul rând la nivelul costurilor de administrare a infrastructurii. De pildă, în proiectele unde reţeaua este foarte veche şi cu pierderi mari, prin efectul conjugat al sistemului Hubgrade şi al investiţiilor în modernizare, se obţin reduceri substanţiale ale cheltuielilor cu mentenanţa de urgenţă şi intervenţiile neplanificate. Implicit, noile tehnologii contribuie şi la reducerea semnificativă a costurilor cu energia, a consumului de apă şi a emisiilor de CO2.
Costurile de implementare depind, la rândul lor, de o serie întreagă de variabile, pornind de la dimensiunea reţelei, stadiul infrastructurii, şi până la integrarea cu sistemele IT existente. Investiţia într-un astfel de sistem se poate recupera prin economiile generate în exploatare, de la reducerea pierderilor, până la optimizarea consumului şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite consumatorilor.
5. Unde este deja folosită tehnologia Hubgrade şi ce impact concret a avut la nivelul costurilor şi al calităţii serviciilor? Cum funcţionează ea în Bucureşti?
Tehnologia Hubgrade este funcţională în 20 de ţări, fiind implementată prin intermediul a 60 de Centre Hubgrade, care integrează 10.000 de situri industriale, obiective municipale şi comerciale, de la staţii de tratare a apei şi unităţi de producţie de energie, până la clădiri comerciale şi centre logistice.
În Bucureşti, Hubgrade este implementat în sediul central Veolia, unde funcţionează ca centru de monitorizare a performanţei operaţionale. În alte locaţii, cum ar fi Aeroportul Internaţional Henri Coandă, sunt integrate unele module tehnologice din ecosistemul Hubgrade, care permit monitorizarea atentă a parametrilor unui sistem de distribuţie a apei cu o lungime de 54 de km şi a unei reţele de canalizare cu o lungime totală de 71 km. În completare, în anumite locaţii gestionate de Veolia este integrată şi soluţia GeoExchange, care asigură optimizarea consumului energetic, prin utilizarea energiei geotermale de mică adâncime. Iar totul se bazează pe un flux digital, ceea ce ne ajută să pregătim terenul pentru extinderea Hubgrade sau implementarea GeoExchange şi la alte obiective.
6. Ce înseamnă un city management eficient în 2025 şi care credeţi că poate fi un model de succes, replicabil în România?
În zona resurselor de energie şi apă, este necesar ca un management eficient al oraşelor să implice gestionarea integrată şi inteligentă a resurselor oraşului prin digitalizare, transparenţă şi sustenabilitate. Nu mă refer doar la digitalizare sau tehnologii smart, ci şi la capacitatea administraţiei şi a operatorilor de a integra aceste tehnologii într-un mod coerent şi adaptat la specificul oraşului.
Hubgrade este un exemplu foarte clar al acestui tip de management, prin reţeaua globală de centre inteligente de monitorizare şi optimizare a resurselor dezvoltată de Veolia, care combină expertiza umană cu tehnologiile digitale, pentru a creşte performanţa operaţională şi sustenabilitatea. Este un sistem care poate fi scalat şi adaptat cu uşurinţă în multe oraşe.
Pe plan intern, am văzut salturi importante spre un management urban modern, cu oraşe precum Alba-Iulia, Cluj-Napoca, care au început să facă paşi concreţi către modele smart city prin soluţii de monitorizare a consumului, digitalizarea serviciilor publice sau investiţii în mobilitate sustenabilă. La fel de utilă este integrarea în sistemul urban de soluţii care utilizează resurse regenerabile, precum energia geotermala de mică adâncime, exploatată cu ajutorul tehnologiei GeoExchange sau energia recuperată din apele uzate menajere
7. Cum poate contribui digitalizarea, prin platforme precum Hubgrade, la transformarea oraşelor în oraşe inteligente?
Digitalizarea în sine, pe lângă operaţiuni mai eficiente, permite să avem o analiză şi o înţelegere mult mai bună a modului în care sunt utilizate resursele esenţiale, iar cea mai utilă parte este că monitorizarea se poate face în timp real. Este în puterea noastră să folosim resursele în mod cumpătat, eficient, să trecem de la modelul de utilizare tradiţional la cel corect şi eficient pe termen lung, ceea ce, în termeni practici, înseamnă că avem nevoie de tehnologie pentru o schimbare a modului în care planificăm, gestionăm şi utilizăm resursele în mediul urban. Prin integrarea acestui tip de tehnologie, administrarea reţelelor poate trece de la abordarea reactivă la una predictivă, în care intervenţiile sunt făcute planificat şi rapid, cu costuri operaţionale mai mici.
8. Cum aţi caracteriza colaborarea cu administraţiile locale din România în proiectele de digitalizare?
Colaborarea cu administraţiile locale, precum în Bucureşti, Ploieşti, Otopeni, Popeşti Leordeni, Chitila sau Chiajna - unde ne desfăşurăm activitatea, înseamnă în primul rând parteneriate pe termen lung, prin natura obiectivelor pe care le administrăm. Proiectele implementate până acum, precum cel de la Aeroportul Internaţional Henri Coandă sau cel de la Căminul pentru persoane vârstnice de la Alba-Iulia, demonstrează că atunci când există un dialog deschis şi o înţelegere a obiectivelor comune, putem dezvolta soluţii integrate şi inovatoare care răspund direct cerinţelor comunităţii şi ale autorităţilor locale.
În acelaşi timp, aceste colaborări contribuie şi la dezvoltarea competenţelor locale, pentru că administraţiile publice au în acest fel acces la tehnologii avansate şi expertiză specializată, ceea ce facilitează crearea de noi capacităţi şi noi modele de succes, care pot fi replicate şi în alte oraşe sau localităţi.
9. Care sunt planurile de investiţii ale Veolia în România, în perioada următoare?
Ne continuăm angajamentul pentru modernizarea infrastructurii şi obiectivelor pe care le gestionăm, cu proiecte pentru reţele, digitalizarea infrastructurii şi extinderea sistemelor de contorizare inteligentă în Bucureşti, Otopeni sau Ploieşti, unde implementăm un program de investiţii multianual pentru modernizarea şi extinderea infrastructurii de apă şi canalizare.
Avem în vedere extinderea soluţiei GeoExchange pentru diferite tipuri de proiecte (rezidenţiale, comerciale, industriale şi chiar municipale), tehnologie care permite reducerea cu până la 90% a emisiilor de carbon, prin utilizarea energiei geotermale de suprafaţă şi a pompelor de căldură de înaltă eficienţă. De asemenea, continuăm dezvoltarea şi extinderea platformei Hubgrade, ca instrument de monitorizare şi gestionare a consumului de resurse, cu scopul de a sprijini oraşele şi operatorii industriali în atingerea obiectivelor de sustenabilitate. Tot în privinţa resurselor regenerabile, lucrăm la proiecte de valorificare a biogazului, instalăm noi centrale fotovoltaice şi sisteme de stocare a energiei în baterii, inclusiv la staţia de epurare Glina, unde ne propunem să creştem autosuficienţa energetică, care în prezent este la peste 42% şi să reducem semnificativ amprenta de carbon.
