Am văzut de prea multe ori cum afacerile româneşti, construite cu trudă şi determinare, ajung într-un impas din lipsa resurselor necesare pentru a trece la următorul nivel. Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM) din România reprezintă coloana vertebrală a economiei locale, susţinând comunităţi, generând locuri de muncă şi reinvestind în infrastructură şi bunăstare socială.
Dar aici apare paradoxul: deşi producătorii mici şi mijlocii sunt recunoscuţi ca fiind motorul dezvoltării economice aceştia, de cele mai multe ori afaceri locale, rămân subfinanţaţi şi subdezvoltaţi. Finanţările guvernamentale şi europene vizează, în mare parte, start-up-urile, din care mai mult de jumătate eşuează în primii trei ani. În acelaşi timp, afacerile care au supravieţuit provocărilor iniţiale şi sunt pregătite să crească se confruntă cu lipsa finanţărilor adecvate. Prea mari pentru granturi, prea mici pentru investitori instituţionali sau pentru listare pe bursă, aceste companii sunt prinse într-un cerc vicios.
Blocajele IMM-urilor: de la acces la finanţare, la vizibilitate pe piaţă
Realitatea ne arată un tablou care descurajează creşterea. România se află sub media UE în ceea ce priveşte accesul IMM-urilor la finanţare, iar sondajele BNR arată că sub 20% dintre IMM-urile din România au beneficiat de credite bancare. Totodată, dacă ne uităm strict la producătorii agro-alimentari, supermarketurile, care controlează peste 60% din vânzările de produse alimentare, impun cerinţe stricte de volum, calitate şi continuitate, iar lipsa tehnologizării, dezvoltării unor capacităţi de producţie adecvate sau a cunoştinţelor de marketing face ca multe produse locale să rămână invizibile pentru consumatori.
Aceste afaceri au nevoie de finanţare, dar nu numai! Au nevoie de sprijin real, structurat şi coordonat, pentru a trece de la supravieţuire la scalare. Cum am putea sprijini acest salt pentru companiile agro-alimentare medii din România? Un posibil răspuns, o idee care ar putea corela toate aceste nevoi ar fi un Fond de Investiţii Regional, care să rupă acest cerc vicios.
Putem să pornim de la idei cu rezultate dovedite
Nu trebuie să reinventăm roata. Privind către alte ţări europene, observăm iniţiative similare care au avut un succes considerabil.
În Franţa, Paris Region Venture Fund a contribuit la promovarea Parisului şi suburbiilor sale – pentru a asigura creşterea companiilor locale şi pentru a atrage noi investiţii directe. Fondul raporta în 2022 crearea a peste 10.000 de noi locuri de muncă şi dezvoltarea a peste 430 de proiecte.
Proiecte regionale din jurul produselor şi tradiţiilor locale cum a fost cel denumit Pane Toscano din Italia a reunit producători locali de grâu şi brutari tradiţionali, creând un brand regional distinct. Standardizarea calităţii şi promovarea tradiţiilor locale au dus la creşterea veniturilor şi la o mai bună vizibilitate pe pieţele internaţionale. Un program asemănător, tot italian, dedicat producţiei de lactate a reuşit să aducă regiunii Emilia Romana o creştere a exporturilor cu 20% în jurul unui brand regional de mozzarela.
În mod similar, proiectul "Pain Poilâne" din Franţa a demonstrat cum utilizarea cerealelor locale şi a metodelor tradiţionale de panificaţie poate crea un brand regional puternic. Acest brand a devenit sinonim cu calitatea şi tradiţia, atrăgând atât consumatori locali, cât şi internaţionali, şi contribuind la dezvoltarea economică a regiunii.
Găsim poveşti de succes inclusiv pe piaţa locală. Avem un bun exemplu în domeniul producţiei de brânzeturi, unde o companie locală, specializată în marketing, vânzare şi controlul calităţii, a reuşit să aducă sub acelaşi brand mai mulţi producători locali şi chiar internaţionali, respectând acelaşi standard de calitate. Începând cu anul 2010 această companie a devenit parte dintr-un grup care este în top 5 mondial în segmentul său şi reprezintă în egală măsură o dovadă a succesului pentru o astfel de iniţiativă, dar şi un exemplu de urmat.
Dacă vrem să construim o economie solidă, trebuie să alocăm resursele acolo unde impactul este real: către producătorii locali mici şi mijlocii care au depăşit etapa de start-up şi sunt pregătiţi pentru expansiune. Nu mai e vorba de teorie ci de soluţii realizabile imediat.
Un Fond de Investiţii Regional: aplicat la specificul local, asigurând consiliere, strategie şi finanţare
În momentul de faţă cred că România dispune de resursele necesare pentru implementarea unui proiect strategic de amploare, cu impact naţional. Avem în ţară know-how, expertiză şi putem direcţiona resurse financiare pentru implementarea unui mecanism care să crească economia locală, creând valoare adăugată prin consumul de materie primă locală, dezvoltarea producţiei locale şi a brandurilor regionale.
Putem începe acest program naţional prin susţinerea producătorilor locali mici şi mijlocii din industria agro-alimentară, prin constituirea unui Fond de Investiţii Regional care să acţioneze în două direcţii: investeşte pe perioadă determinată, atât în acţionariatul producătorilor locali, cât şi în înfiinţarea şi dezvoltarea unei entităţi specializate, o “companie de marketing şi vânzare”, care să îi ajute pe aceştia în acoperirea nevoilor de marketing şi desfacere a cel puţin o treime din producţie sub un brand regional puternic. Pentru restul producţiei, producătorul va fi direct interesat să îşi dezvolte brandurile proprii.
Un astfel de fond nu ar oferi doar capital, ci şi know-how-ul necesar pentru a ajuta producătorii locali de nivel mediu să îşi îmbunătăţească practicile de guvernanţă corporativă, structura de management, transparenţa financiară şi eficienţa operaţională. Modelul ar putea funcţiona astfel:
- Investiţii direcţionate: fondul ar susţine producătorii locali cu potenţial, oferindu-le nu doar capital, ci şi suport strategic. Dezvoltarea practicilor sustenabile de business şi corelarea pe lanţul de producţie, de la materie primă la produse cu valoare adăugată, ar putea pregăti companiile pentru şi mai multe investiţii şi atragerea de noi finanţatori.
- Crearea unui brand regional puternic: o entitate specializată ar putea contura specificul regional - diferenţiatorul fiecărei regiuni, ar negocia cu retailerii şi ar promova produsele locale sub un brand unificat, garantând în acelaşi timp calitatea şi stabilitatea pe piaţă.
- Reinvestirea profiturilor: un astfel de fond ar avea şansa unor randamente cel puţin similare unor alte fonduri de investiţii, iar resursele ar fi reinvestite pentru a susţine alte afaceri locale.
Cine ar trebui să administreze un astfel de fond?
În opinia mea, Agenţiile de Dezvoltare Regională (ADR) ar fi partenerii ideali pentru un astfel de proiect. Cu o experienţă dovedită în gestionarea fondurilor europene, ADR-urile pot implementa un astfel de fond cu mecanisme clare de transparenţă şi eficienţă, angajând manageri din domeniul privat cu experienţă în conducerea de fonduri. Totodată, Consiliile Judeţene vor avea interes să susţină brandul regional pentru generarea de venit şi creşterea imaginii regiunii.
Vom putea avea opt astfel de Fonduri de Investiţii Regionale şi opt branduri regionale, fiecare valorificând diferenţiatorul regiunii. Un brand unificat consolidează puterea comercială a afacerilor locale, înlocuind multiplele branduri mici şi creând o identitate mai puternică şi mai coerentă pe piaţă. Aceste beneficii contribuie la creşterea competitivităţii şi la atragerea unei baze de clienţi loiali, pe plan naţional şi, de ce nu, chiar din afara ţării.
Sigur, există fonduri, inclusiv granturile nerambursabile, acordate pentru sprijinirea dezvoltării teritoriale în diverse forme, prea puţin însă focus specific pe susţinerea producătorilor agro-alimentari mici şi mijlocii pentru a trece la următoarea etapă de dezvoltare prin creşterea competitivităţii care să asigure sustenabilitatea business-ului. Tocmai, prin acest proiect, ADR nu va acorda granturi ci va face investiţii care vor genera randamente, asigurând continuitatea programului.
România are potenţial – cum îl transformăm în rezultate?
În loc doar să ne mândrim cu potenţialul formidabil şi tradiţia seculară, cred că trebuie să găsim acele pârghii strategice care să transforme posibilitatea de a avea succes, într-un succes real. Producătorii locali mici şi mijlocii care au trecut de etapa de start-up au nevoie de capital şi sprijin real pentru a scala idei de afaceri care deja au tracţiune. Un Fond de Investiţii Regional este o soluţie viabilă şi testată, care ar putea transforma economia locală şi ar oferi producătorilor români o şansă reală de a se dezvolta.
Cred că este momentul să depăşim retorica „avem potenţial” şi să construim un sistem în care producătorii locali nu doar supravieţuiesc, ci şi prosperă. Cu o strategie clară şi o implementare eficientă, acest fond ar putea fi cheia unei economii regionale mai puternice şi mai sustenabile. Ce părere aveţi? Ar putea fi aceasta o soluţie fezabilă pentru sprijinirea IMM-urilor din sectorul agro-alimentar?
de Jabbar Kanani, antreprenor
