Style

Weekend perfect cu Gabriel Albu, avocat: Când nu „vânează“ autorii faptelor de corupţie şi criminalitate economică, merge la alt fel de vânătoare – cea clasică, îşi testează iscusinţa în bucătărie sau călătoreşte – uneori cu autorulota

03 mai 2019 596 afişări de Alina-Elena Vasiliu
Din aceeaşi categorie

În mâinile lui Gabriel Albu stau rezolvările unora dintre cele mai complicate cazuri care implică acuzaţii de evaziune fiscală şi fraudă împotriva finanţării de la Uniunea Europeană, acuzaţii de corupţie, infracţiuni pe piaţa de capital sau fraude privind achiziţiile publice. Asistă şi reprezintă companii şi persoane fizice în proceduri penale complexe, atât sub jurisdicţia naţională, cât şi la scară internaţională. Înainte de a se concentra pe practica de drept penal al afacerilor, Gabriel Albu a lucrat pentru companii internaţionale de profil precum Linklaters, CMS Cameron McKenna şi Salans, actuala Dentons. De peste zece ani, este partener în firma de avocatură Buduşan, Albu şi Asociaţii, specializată în administrarea cazurilor de drept penal în afaceri, compania făcându-şi în acest timp un portofoliu cu peste o mie de cazuri, în care valoarea globală a sumelor disputate depăşeşte un miliard de euro. Când nu „vânează“ autorii faptelor de corupţie şi criminalitate economică, Gabriel Albu merge la alt fel de vânătoare – cea clasică, îşi testează iscusinţa în bucătărie sau călătoreşte – uneori cu autorulota. Cum arată weekendul perfect al unui avocat?

 

Weekendul meu perfect, dacă vine după o săptămână obositoare, presupune trezitul târziu. De regulă, aleg să fac diverse activităţi aproape de casă, aşa că merg prin parc sau, uneori, la câte o sesiune de tir, la unul din poligoanele Broz Guns sau Joiţa. Sunt pasionat de vânătoare, astfel că unele weekenduri mi le ocup aşa.

Această pasiune a început datorită unui bun prieten, fost coleg de liceu, atras, la rândul lui, de vânătoare. Tot vorbind despre arme, a început să mi se pară şi mie interesant. Ulterior, am înţeles că vânătoarea înseamnă mai mult decât împuşcatul animalelor şi presupune strategie, tehnici, modalităţi de pândă şi de dibuire. Avantajul nostru este că România are cea mai bună biodiversitate, în principal datorită investiţiilor făcute de pasionaţii de vânătoare.

Anual, merg cam de 15 ori la vânătoare. Am toate echipamentele necesare, carabine (pentru vânat mare, la distanţă mare) şi arme cu ţeavă lisă (pentru animale mai mici). E o experienţă tot timpul surprinzătoare, odată am avut chiar şi o întâlnire cu ursul. Am stat la o distanţă de 30 de metri unul de altul. Când nu merg la vânătoare, mă duc să joc tenis de câmp, împreună cu un prieten.

Deseori weekendurile mă prind în călătorii. Cele mai lungi vacanţe le-am avut în Asia, am stat chiar şi mai bine de o lună în unele din ele. Am văzut Laos, Vietnam, Cambodgia, Indonezia. Sunt mai degrabă fan al vacan­ţelor care presupun plimbări, decât al celor în resorturi. Recunosc însă că uneori aleg vacanţe doar pentru relaxare. Am făcut mai multe tururi ale Asiei, inclusiv cu scop gastronomic. La un moment dat chiar am stat vreo două zile în bucătăria unui restaurant din India, într-un fel de voluntariat. De altfel, bucătăriile mele preferate sunt indiană şi thailandeză. Din cea thailandeză prefer dish-urile cu peşte şi fructe de mare, dar şi mâncărurile dulci-picante. Din bucătăria indiană, îmi plac preparatele cu sosuri.

Îmi place să gătesc eu însumi, cam o dată sau de două ori pe lună fac asta. Gătesc, de exemplu, Indian battered chicken sau Thai coconut shrimps. Când merg la restaurant, îmi place să experimentez, aşa că nu comand foarte des acelaşi lucru. În general, aleg bucătăria asiatică sau pe cea mediteraneană. Nu sunt fan al bucătăriilor grele, cum este inclusiv cea românească. Din Bucu­reşti, îmi plac restaurantele Grano, 5ensi, Tuk Tuk.

Revenind la vacanţe, în ceea ce priveşte peisajele, îmi place foarte mult Grecia. Sunt acolo unele privelişti comparabile cu cele din Caraibe şi cred că suntem foarte norocoşi pentru că ne aflăm atât de aproape de această ţară. Grecia şi Italia sunt două destinaţii în care m-aş tot întoarce. Sunt fascinat de Tirol, o zonă cu organizare nemţească, dar cu bucătărie specific italienească. De altfel, în Italia am mers şi cu băieţelul meu de şase ani. Acolo s-a urcat pe schiuri pentru prima dată, când avea patru ani.

Tot împreună cu copilul meu, am descoperit turismul cu autorulota. E foarte simplu de călătorit în felul acesta: când ai ceva timp liber, îţi faci bagajul, bagi cheia în contact şi pleci. Aşa am fost la mare, la munte. Există o infinitate de variante de destinaţii, chiar dacă România nu e foarte dezvoltată din punctul de vedere al campingurilor pentru autorulote.

În weekendurile pe care le petrec acasă, îmi place să citesc. În ultima vreme, dacă o carte nu mă cucereşte după primele 50 de pagini, o abandonez.

Alte weekenduri le petrec cu prietenii sau îmi vizitez părinţii, la Ploieşti. Mama abia mă aşteaptă, iar tata pregăteşte o stivă de dosare pe care să le discute cu mine, el fiind tot avocat.

De altfel, datorită lui am ales să urmez Dreptul, deşi la Liceul I. L. Caragiale din Ploieşti am fost într-o clasă de informatică. Începuse să-mi placă natura discuţi-ilor juridice din familie, aşa că am decis ulterior să dau la Drept.

Ca avocat, am început să profesez imediat după terminarea facultăţii. Am început în avocatura de business, apoi m-am asociat cu actualul partener de afaceri şi am pus bazele firmei pe care o avem în prezent. Nu cred că o să mă las vreodată de avocatură, dar mă gândesc la alternative. Cochetez cu ideea de a face, împreună cu un prieten, un poligon de tir. Am identificat deja locaţia şi am început să ne ocupăm de documentele necesare.