Bogdan Putinică, general manager Microsoft pentru România şi regiunea EurA: Întrebarea pentru liderii de afaceri nu este dacă AI le va transforma industria, ci cât de repede pot îmbrăţişa potenţialul acestei tehnologii.
Inteligenţa artificială (AI) modelează deja economia globală, transformând industrii şi redefinind competenţele necesare pe piaţa muncii. Într-un ritm accelerat, AI devine un factor decisiv în succesul organizaţiilor, de la eficientizarea operaţiunilor şi creşterea productivităţii până la inovarea modelelor economice. Iar companiile care adoptă rapid această tehnologie îşi consolidează poziţia pe piaţă, în timp ce cele care ezită riscă să piardă oportunităţi valoroase de creştere şi inovare.
„AI-ul schimbă modul în care lucrăm, modul în care învăţăm. Transformă competenţele şi ne ajută să fim viitorul”, spune Michelle Simmons, preşedinte Microsoft pentru Europa Centrală, în cadrul evenimentului Microsoft AI Tour din Bucureşti.
Cu mii de companii care adoptă AI la nivel global şi un potenţial economic estimat la trilioane de dolari, provocarea nu mai este dacă inteligenţa artificială va schimba industriile, ci cât de repede poate fi integrată aceasta pentru a maximiza avantajele competitive.
„Industria se schimbă extrem de rapid. Avem sute de mii de clienţi care folosesc Microsoft AI în întreaga lume. Şi, sunt mândru să spun că şi în România avem câţiva early adopters care prin integrarea AI dobândesc un avantaj competitiv incredibil. Ei îşi modelează operaţiunile, îşi simplifică experienţa cu clienţii şi cu angajaţii şi construiesc cu adevărat viitorul. Iar acest avantaj îi poziţionează, de asemenea, perfect pentru a obţine beneficiile celui de-al doilea val de inovare AI, Gen AI şi Intelligent App Development. Aşadar, din punctul nostru de vedere, cred că adevărata întrebare pentru liderii de afaceri nu este dacă AI le va transforma industria, ci cât de repede pot îmbrăţişa potenţialul acesteia”, a spus spus Bogdan Putinică, general manager Microsoft pentru România şi regiunea EurA, în cadrul evenimentului Microsoft.
El a adăugat că businessurile care nu vor integra inteligenţa artificială în procesele lor riscă să rămână în urmă.
„Avem clienţi cu sute de proiecte AI în evaluare. Sectorul financiar-bancar, de exemplu, foloseşte AI de la customer support la analiza riscului de creditare”.
România are, la rândul său, oportunitatea de a valorifica această revoluţie tehnologică, consolidându-şi poziţia pe scena globală a inovaţiei. Însă, pentru ca România să fie competitivă pe plan global are nevoie de o viziune comună care să unească resursele şi cunoştinţele sectorului privat cu sprijinul guvernului a punctat Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan Ivan.
„Este momentul ca România să treacă de la a fi doar un consumator de tehnologie la un inovator în domeniul AI. Avem un ecosistem IT puternic, iar dezvoltarea AI poate deveni un vector esenţial al economiei noastre. Însă, nu poţi să fii competitiv dacă nu reuşeşti să ai o viziune comună. Trebuie să punem România la masa deciziilor Europei şi a lumii, atât noi cei din zona publică, cât şi cei din zona privată. Eu am toată deschiderea şi îmi ofer sprijinul, dar am nevoie, la rândul meu, de sprijinul mediului privat din punct de vedere tehnic, aplicat şi concret, legat de ceea ce putem să facem împreună”.
Şi Michelle Simmons susţine ideea că pentru ca România să rămână competitivă, colaborarea dintre sectorul privat, mediul academic şi autorităţile guvernamentale este crucială. Ea a adăugat că inteligenţa artificială nu mai este o tehnologie a viitorului, ci una a prezentului, iar această realitate trebuie să fie recunoscută şi valorificată la toate nivelurile economiei naţionale.
Inteligenţa artificială nu doar că transformă industriile, ci şi redefineşte piaţa muncii, impunând angajaţilor să fie mai flexibili şi să îmbrăţişeze această tehnologie, subliniază Bogdan Putinică. Astfel, recalificarea forţei de muncă devine o direcţie strategică.
„AI schimbă locurile de muncă, competenţele şi modul în care lucrăm. Potrivit unei statistici, până în 2030, aproximativ 50% din competenţe se vor schimba, iar inteligenţa artificială generativă este motorul acestei schimbări. Schimbarea are loc deja pentru angajaţii care adoptă AI. Cum pot rămâne ei la curent cu noile evoluţii? Cum îşi menţin relevanţa? Ştim că AI va crea peste 170 de milioane de locuri de muncă, dar, în acelaşi timp, va transforma radical alte 90 de milioane. De aceea, atât companiile, cât şi guvernele trebuie să se concentreze pe recalificare – nu doar pentru a ţine pasul cu schimbările, ci şi pentru a evolua odată cu industria. Aşadar, pentru lideri, discuţia actuală despre competenţe, perfecţionare, competenţe digitale, nu este doar opţională”, a explicat Putinică.
Michelle Simmons a punctat faptul că un factor esenţial în noua eră „AI” sunt skillurile angajaţilor care trebuie să utilizeze tehnologiile implementate. Astfel, aceştia trebuie să fie mereu atenţi şi să îşi dezvolte competenţele în funcţie de ce este nou pe piaţă.
„Multe companii ar prefera să angajeze o persoană fără experienţă dar care are abilităţi de inteligenţă artificială decât o persoană cu experienţă dar care nu are aceste abilităţi. Însă, avem nevoie să dezvoltăm aceste abilităţi undeva. Şi, prin urmare, trebuie să investim în calificarea angajaţilor noştri, astfel încât aceştia să poată profita de aceste beneficii, iar în acest fel, putem contribui cu adevărat la transformarea societăţilor şi a întreprinderilor”, a explicat Michelle Simmons.
Ea recomandă trei direcţii esenţiale pentru companii şi instituţii: integrarea competenţelor AI în structura organizaţională, prin formarea unor experţi şi implementarea unei strategii clare; adoptarea unei viziuni de leadership deschise, astfel încât directorii să înţeleagă impactul AI şi să decidă cum o pot valorifica – fie prin creşterea productivităţii, fie prin inovarea modelelor de afaceri; şi formarea continuă a angajaţilor, astfel încât aceştia să adopte AI şi să o folosească eficient.
„Adoptarea AI nu este doar o opţiune, ci o necesitate pentru a rămâne competitivi. Companiile care înţeleg acest lucru şi adoptă soluţii bazate pe AI vor avea un avantaj competitiv clar”, a mai transmis Michelle Simmons.
De asemenea, adoptarea AI nu trebuie să se limiteze la sectorul privat, ci să fie extinsă şi în administraţia publică. În acest sens, Bogdan Putinică a subliniat potenţialul enorm pe care AI îl poate avea pentru instituţiile statului.
„Sectorul public are nevoie urgentă de AI. Procesarea miliardelor de facturi, analiza documentelor şi referinţele încrucişate ar fi mult mai eficiente cu ajutorul AI”.
Un exemplu concret este Administraţia Fondului pentru Mediu, care a folosit Microsoft AI pentru gestionarea cererilor din programul fotovoltaic, a mai spus Bogdan Putinică.
„Spre exemplu, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) foloseşte serviciile Azure AI ale Microsoft pentru a crea o platformă de date care să le permită să ia decizii mai bune pentru a-şi gestiona procesul decizional. Iar platforma a permis unui număr de peste 66.000 de persoane să îşi depună cererile pentru programul fotovoltaic de anul trecut.”
Până în prezent, statul român a alocat peste 1,7 miliarde de euro din fonduri europene pentru digitalizare, iar recent a lansat o licitaţie de 180 de milioane de euro pentru integrarea a 30 de baze de date într-un sistem modern. Ministrul Bogdan Ivan afirmă că specialiştii IT&C ai României pot asigura succesul acestui proces.
„Avem peste 200.000 de specialişti în IT&C în România şi mulţi români care conduc companii tech de succes la nivel global. Toate aceste minţi geniale trebuie să contribuie la poziţionarea României la masa deciziilor europene şi mondiale”.
Un alt aspect esenţial este modul în care Europa va reglementa AI-ul. Astfel, Bogdan Ivan subliniază importanţa unui cadru legislativ echilibrat care, pe de o parte să sprijine inovaţia, iar pe altă parte să protejeze şi drepturile utilizatorilor.
„AI-ul poate influenţa profund viaţa de zi cu zi, de la dispozitive inteligente pentru monitorizarea sănătăţii până la automatizarea proceselor repetitive. Impactul economic al AI este estimat la 4,4 trilioane de dolari până în 2030, iar Europa trebuie să decidă cum reglementează această tehnologie revoluţionară”, a explicat Bogdan Ivan.
