Banca Naţională continuă să se teamă de inflaţie în acest an, care a crescut peste estimări din cauza majorării preţurilor la produsele alimentare şi combustibili, ceea ce a determinat revizuirea în creştere a prognozei de la 3,6% la 5,1% pe tot anul.
Aprecierea leului cu 10% faţă de dolar în acest an nu a fost de ajuns să oprească creşterea preţurilor la combustibili. De asemenea, nici aprecierea leului faţă de euro cu 5% nu a ajutat foarte mult inflaţia.
În toamnă urmează o creştere a preţului la energia termică, ceea ce va aduce o presiune suplimentară asupra inflaţiei, o problemă care îl urmăreşte pe Mugur Isărescu de 20 de ani, de când se află la cârma BNR.
Preţurile la produsele alimentare au crescut peste aşteptări, iar menţinerea preţului petrolului la un nivel ridicat creează în continuare probleme. Isărescu crede că doar un an agricol bun ar putea susţine procesul de dezinflaţie.
"Prognoza pentru sfârşitul anului nu cuprinde majorarea, care înţelegem că se va întâmpla în toamnă, la energia termică. La combustibili probabil că vor mai fi ceva majorări, nu foarte mari însă. Pentru la anul, atât preţurile produselor din tutun, cât şi preţurile volatile, legume şi fructe, îşi vor diminua sensibil contribuţia", a declarat ieri guvernatorul la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Inflaţia anualizată a depăşit 8% în martie, România înregistrând a doua cea mai mare creştere de preţuri la alimente din regiune, după Bulgaria.
Isărescu consideră că o apreciere excesivă a leului ajută dezinflaţia pe termen scurt, dar ar putea aduce dezavantaje pe termen mediu şi lung, astfel că banca centrală este interesată ca rata de schimb să rămână într-o zonă de echilibru. Leul s-a apreciat cu aproape 5% în raport cu euro de la începutul anului.
"Nu cred că o apreciere excesivă a leului este sustenabilă şi ne va dezavantaja pe termen mediu. Există o asimetrie în ceea ce priveşte impactul cursului de schimb în inflaţie. Aprecierea acţionează cu întârziere, în timp ce o depreciere acţionează imediat."
Nici îngheţarea preţurilor la carburanţi nu ar fi o măsură benefică, apreciază guvernatorul, ca un răspuns la dezbaterea începută de premierul Emil Boc, care a solicitat Consiliului Concurenţei să analizeze dacă preţurile la carburanţi pot fi îngheţate în România în baza unei legi care prevede o astfel de măsură în cazuri excepţionale.
"Nu sunt de partea măsurilor de îngheţare a preţurilor, chiar şi în situaţiii excepţionale, pentru că ştiu din istorie că au creat un confort pe termen scurt, dar după ce s-au încheiat, fractura a fost şi mai mare. În acest condiţii nu pot să susţin o astfel de măsură", a menţionat Isărescu.
Combustibilii s-au scumpit anul trecut cu peste 15%, după ce în 2009 preţurile au fost majorate cu 13%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). De la începutul acestui an companiile petroliere au scumpit carburanţii de mai multe ori, unele sortimente depăşind pragul de şase lei/litru.
Preţul combustibililor va contribui cu circa un punct procentual la inflaţia de anul acesta, potrivit estimărilor BNR.
Ce spune guvernatorul BNR
-
Prognoza de inflaţie pentru 2011 a fost modificată de la 3,6% la 5,1%. Preţurile petrolului pe pieţele internaţionale şi cele volatile sunt printre factorii care ar putea pune presiune asupra inflaţiei în perioada următoare.
-
România înregistrează a doua cea mai mare creştere de preţuri la alimente din regiune, după Bulgaria. Există şi o problemă în ceea ce priveşte ponderea prea mare a alimentelor în coşul de consum.
-
Îngheţarea preţurilor la carburanţi nu este o măsură benefică, întrucât după eliminarea restricţiilor efectele sunt mult mai ample. Dacă va exista o decizie a UE, România o va adopta cu reţinerile de rigoare.
-
Aprecierea excesivă a leului ajută dezinflaţia pe termen scurt, dar ar putea aduce dezavantaje pe termen mediu şi lung, iar banca centrală este interesată ca rata de schimb să rămână într-o zonă de echilibru.
-
Aprecierea nominală a monedei naţionale, cu 10% faţă de dolar, a temperat tendinţa importatorilor de a practica marje înalte şi a temperat şocurile mari, în special pe piaţa combustibililor.
-
BNR nu va adopta măsuri de restricţionare a creditului ipotecar şi imobiliar, întrucât piaţa internă nu poate furniza resurse financiare pe termen lung şi ar înlocui riscul valutar cu riscul de maturităţi.
-
Schimbarea ţintei de aderare la zona euro ar fi încurajat politicienii să amâne aplicarea reformelor. Termenul 2015 nu şi-a epuizat potenţialul, dar pe zi ce trece devine tot mai greu de atins.
