La categoria evoluţiilor favorabile, BNR aminteşte semnele incipiente de revigorare a creditării, asociate inclusiv continuării scăderii dobânzilor practicate de către bănci la împrumuturi şi depozite.
În schimb, BNR sugerează că nu au apărut semne de redresare a consumului, spunând într-o frază că valorile negative ale dinamicii anuale a indicatorilor relevanţi pentru evoluţia cererii interne s-au prelungit.
Banca centrală consideră că nu este cazul să majoreze dobânda-cheie, având în vedere nivelul scăzut al cererii interne, dar sugerează că nu există nici spaţiu pentru diminuarea ratei, riscurile asociate perspectivei inflaţiei continuând să fie semnificative.
Ritmul anual de creştere în termeni reali a creditului acordat sectorului privat, în principal în lei, a rămas totuşi în teritoriul negativ, aminteşte BNR. Bancherii nu au reuşit să accelereze creditarea pentru sectorul privat, nivelul încă ridicat al dobânzilor, dar şi lipsa de încredere a clienţilor după doi ani de scădere a economiei ţinând încă sub presiune cererea. Apetitul mai mare al bancherilor de a da credite s-a văzut în valul de promoţii, deşi multe dintre oferte au vizat doar refinanţarea împrumuturilor mai vechi.
Banca centrală remarcă temperarea creşterii preţurilor volatile şi a celor administrate în luna mai, susţinând că evoluţia inflaţiei este compatibilă cu prognoza recentă pe termen mediu, care anticipează reluarea dezinflaţiei. În mai rata anuală a inflaţiei a crescut de la 8,34% la 8,41%.
Totuşi, banca centrală consideră că riscurile asociate perspectivei inflaţiei continuă să fie semnificative, ceea ce impune păstrarea prudenţei politicii monetare.
Decizia băncii centrale de menţinere a dobânzii cheie şi a rezervelor minime aplicabile pasivelor în lei şi valută ale băncilor a fost anticipată de majoritatea analiştilor locali şi străini.
"Decizia este în linie cu aşteptările şi o consider adecvată contextului actual. În cursul anului este posibil să mai vedem mişcări la RMO, probabil la componenta în valută. Pentru final de an, dobânda cheie ar putea rămâne neschimbată. Totuşi, o uşoară reducere nu trebuie exclusă total", a comentat Florian Libocor, economistul-şef al BRD-SocGen.
Analiştii BCR, cea mai mare bancă, consideră că BNR va menţine dobânda-cheie neschimbată în 2011, urmând să înceapă un ciclu gradual de întărire în primul trimestru din 2012 pentru a contrabalansa un posibil derapaj fiscal înainte de alegeri şi pentru a aduce inflaţia în interiorul ţintei.
BNR a dat asigurări că va monitoriza în continuare cu vigilenţă evoluţiile interne şi ale mediului internaţional, astfel încât, prin adecvarea instrumentelor de care dispune, "să asigure realizarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi consolidarea stabilităţii financiare".
"Deoarece cererea de consum continuă să rămână scăzută şi perspectivele menţin această componentă sub trend (nu se întrevede supraîncălzire în perspectivă), există motive limitate pentru modificarea dobânzii de politică monetară în acest moment, deşi inflaţia este ridicată", a comentat Cătălina Molnar, senior economist al RBS Bank.
Ea a amintit că cea mai mare parte a inflaţiei a fost determinată de preţurile internaţionale mai mari la alimente şi combustibili, susţinând că în ultimele două-până la patru luni am văzut o inversare a trendului preţului petrolului şi stabilizarea preţurilor la alimente, impactul fiind de diminuare a presiunilor asupra preţurilor interne.
Ratele dobânzilor pe piaţa monetară sunt mai mici decât dobânda de politică monetară, în condiţiile în care lichiditatea excesivă a împins ratele în jos. Aceasta înseamnă că, de facto, orientarea politicii monetare este mult mai relaxată decât o arată dobânda-cheie, iar orice restricţii pentru a reacţiona la nivelul ridicat al inflaţiei ar trebui să înceapă de aici - să reducă discrepanţa dintre ratele de piaţă şi dobânda BNR, spune Molnar.
RBS Bank nu se aşteaptă la nicio modificare a dobânzii de politică monetară în acest an.
Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în 3 august 2011, când va fi analizat noul Raport asupra inflaţiei.
Cum şi-a justificat Banca Naţională decizia:
-
BNR va monitoriza în continuare cu vigilenţă evoluţiile interne şi ale mediului internaţional, astfel încât, prin adecvarea instrumentelor de care dispune, să asigure realizarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi consolidarea stabilităţii financiare;
-
Banca centrală va continua gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar;
-
Cele mai recente date statistice relevă moderarea în aprilie a ritmului anual de creştere a producţiei industriale şi a exporturilor, precum şi prelungirea valorilor negative ale dinamicii anuale a indicatorilor privind evoluţia cererii interne;
-
Se remarcă semne incipiente de revigorare a creditării, asociate inclusiv continuării scăderii ratelor dobânzilor practicate de bănci la împrumuturi şi depozite;
-
Ritmul anual de creştere în termeni reali a creditului acordat sectorului privat, în principal a împrumuturilor în monedă naţională, a rămas deocamdată în teritoriu negativ;
-
Este necesară păstrarea unei atitudini prudente a politicii monetare în vederea ancorării ferme a anticipaţiilor inflaţioniste. Riscurile asociate perspectivei inflaţiei continuă să fie semnificative;
-
Evoluţia preţurilor internaţionale ale materiilor prime, incertitudinile privind calendarul şi amplitudinea ajustării preţurilor administrate, mişcările de pe pieţele financiare internaţionale în contextul evoluţiei crizei datoriilor suverane, precum şi posibilitatea manifestării unor efecte de runda a doua ale şocurilor de natura ofertei produse rămân preocupante;
-
Deciziile BNR împreună cu implementarea consecventă a angajamentelor asumate de autorităţi în faţa instituţiilor financiare internaţionale sunt de natură să asigure conservarea perspectivelor de reluare sustenabilă a procesului de dezinflaţie şi redresare pe baze sănătoase a economiei.
