Politicienii americani rămân divizaţi pe tema majorării pragului de îndatorare, chiar dacă SUA sunt la numai câteva zile depărtare de intrarea în incapacitate temporară de plată. Un astfel de eveniment ar putea avea consecinţe dezastruoase care s-ar resimţi şi în România, în condiţiile în care ar veni într-un moment critic, deoarece investitorii sunt deja panicaţi din cauza crizei datoriilor din Europa, unde Grecia are şanse foarte mari să intre în incapacitate de plată, iar pieţele au luat în colimator problemele Italiei şi Spaniei.
Pentru a creşte şi mai mult presiunea, Moody's, una din marile agenţii de evaluare financiară, a avertizat că ar putea reduce ratingul suveran al Statelor Unite, "AAA" - calificativul maxim pe care îl poate avea o ţară, din cauza posibilităţii tot mai mari ca politicienii să nu reuşească să urce plafonul datoriei de stat la timp pentru a evita intrarea SUA în incapacitate de plată a obligaţiunilor scadente în august, potrivit Bloomberg. Decizia Moody's urmează celei din aprilie a Standard & Poor's care a redus perspectiva ratingului SUA de la stabilă la negativă din cauza deficitului şi gradului de îndatorare ridicate.
Va fi lovită şi România
Pentru România, o intrare a SUA în incapacitate de plată ar pune presiune pe cursul de schimb, aşa cum s-a întâmplat recent din cauza turbulenţelor de pe pieţe legate de Italia, spune analistul economic Laurian Lungu, care a adăugat că presiunile nu vor fi însă foarte mari.
Un default al SUA ar duce, de asemenea, la creşterea costurilor de finanţare pentru România, le fel ca şi pentru orice altă ţară, a spus, la rândul lui, analistul Liviu Voinea. "Cred că un default al Statelor Unite nu se va produce, deoarece aceasta ar însemna că nu mai există nicio monedă sigură. Ar dispărea un element de referinţă pentru stabilitatea financiară", a adăugat el. De altfel, în opinia multor economişti un eşec al politicienilor americani de a majora la timp plafonul de îndatorare ar precipita o criză fiscală acută.
Obama a plecat de la negocieri
Discuţiile dintre administraţia SUA şi opoziţie privind plafonul datoriei de stat, convocate de preşedintele Barack Obama, au trecut miercuri prin cea mai tensionată rundă din ultima perioadă.
Preşedintele şi congresmenii au negociat timp de patru ore miercuri încercând să ajungă la un acord de reducere a deficitului bugetar. Republicanii cer reduceri puternice ale cheltuielilor publice în schimbul votului lor pentru creşterea plafonului de 14.300 miliarde dolari al datoriei de stat, atins pe 16 mai.
În schimb, democraţii insistă că orice program de reducere a deficitului trebuie să cuprindă majorarea taxelor pentru persoanele cu venituri şi averi mari, măsură despre care opoziţia susţine că ar afecta negativ economia.
La sfârşitul întâlnirii, Obama le-a spus republicanilor că nu va face concesii şi a pus brusc capăt discuţiilor.
Politicienii care încearcă să obţină concesii referitoare la cheltuieli în schimbul creşterii limitei datoriei nu vor să "ţină ostatici" creditorii, scrie The Wall Street Journal. Ei se folosesc de pragul de îndatorare ca mecanism pentru încetinirea creşterii cheltuielilor guvernamentale, susţinând în acelaşi timp că în primul rând ar trebui plătiţi creditorii.
Avertismentul Moody's, dar şi turbulenţele din Europa au împins ieri preţul aurului la maximul istoric de aproape 1.600 de dolari pe uncie (31,1 grame).
SUA au mai cochetat cu defaultul în 1979
SUA au intrat într-un default tehnic în 1979 din cauza unor probleme legate de procesarea plăţilor pentru bonurile de trezorerie, care au fost rapid remediate, şi neînţelegerile politicienilor de a majora pragul de îndatorare, scrie agenţia de presă Thomson Reuters. Trezoreria a fost forţată să amâne plata unor investitori individuali. Instituţia a pus întârzierea pe seama volumului fără precendent al participării investitorilor mici, a problemelor pe care le-a făcut echipamentul care procesa orarul de plăţi şi eşecul politicienilor de a ajunge la timp la o înţelegere. Problemele tehnice au fost rezolvate în trei săptămâni. Urmarea a fost că randamentele obligaţiunilor Trezoreriei au crescut cu 0,6%, iar avansul este sesizabil şi în prezent, conform unui studiu.
