Bilanţ sumbru la retrocedări: Supraevaluări de 300 de ori ale terenurilor, compensaţii uriaşe încasate de grupuri mici de interese

Premierul a prezentat vineri 12 aprilie un raport detaliat despre cât a retrocedat România în ultimii douăzeci de ani şi despre gravele nereguli şi abuzuri din procedura de restituire din ultimii ani. Guvernul vrea să îşi asume răspunderea miercuri 16 aprilie pe un nou proiect de lege prin care speră să rezolve restul de 200.000 de cereri de restituire rămase nesoluţionate. Ziarul Financiar a scris că despăgubirea prin puncte a foştilor proprietari, modelul propus de noua lege, va duce la apariţia unei noi generaţii de samsari pentru că este greu de crezut că persoane în vârstă vor fi în stare să participe la videoconferinţe şi vor prefera să îşi vândă punctele unor terţe persoane.

Din 1991 până în prezent România a retrocedat în natură 9.000 de clădiri şi peste un milion de hectare de teren, a plătit în bani şi acţiuni la Fondul Proprietatea alte 5 miliarde de euro. Principalii beneficiari ai acestor compensaţii au fost însă persoanele care au cumpărat drepturile litigioase de la foştii proprietari de drept sătui să mai aştepte la coadă la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).

Cu influenţe politice şi „cu intrare“ la funcţionarii ANRP, peste o mie de persoane care au cumpărat drepturi litigioase au încasat 7 miliarde de lei de la ANRP, în contextul în care restul de câteva zeci de mii de foşti proprietari au primit cumulat compensaţii totale de 6,4 miliarde de lei. Mai mult, 415 dosare au primit compensaţii de 8 miliarde de lei.

Astfel că deşi a retrocedat în ultimii douăzeci de ani, România mai are de onorat încă 200.000 de cereri, în condiţiile în care în ultimii şapte ani au fost soluţionate doar 13.000 de dosare.

Ziarul Financiar a scris încă din 2010 despre cum se tranzacţionau dosarele litigioase la ANRP, despre cum persoane fără niciun drept de compensaţie ajungeau să primească rezolvare învocând cazuri medicale sau sociale. Mai mult, în mai 2011 Ziarul Financiar a scris despre cum o hotărâre de guvern, atunci condus de Emil Boc, i-a permis preşedintei Autorităţii Restituirilor Crinuţa Dumitrean să decidă cine va primi cu prioritate cele 36% din acţiunile Fondului Proprietatea pe care le mai deţinea Ministerul Finanţelor dacă erau invocate „cazuri medicale, cazuri sociale etc.“. Astfel, printr-un etcetera hotărârea de guvern i-a permis şefei ANRP, numită de PD-L, să decidă cine primeşte cu prioritate acţiuni evaluate la 640 milioane de euro. Crinuţa Dumitrean a fost susţinută în funcţie de PD-L.

Din echipa de conducere a ANRP din 2011 făcea parte şi Remus Baciu în calitate de vicepreşedinte, care mai târziu, în februarie 2013, a primit o condamnare de trei ani de închisoare pentru corupţie după ce organele de anchetă au descoperit că vicepreşedintele ANRP a luat 200.000 de euro mită pentru a rezolva mai repede dosare de retrocedare.

Câteva din exemplele date de premierul Victor Ponta în raport sunt edificatoare în acest sens şi arată cum cesionarii îşi găsesc re­zol­vare la dosar în doar câteva luni de zile de la achiziţionarea dosarelor, în condiţiile în care foştii proprietari au aşteptat înainte şi ani de zile.

O persoană cu iniţialele numelui CCM a primit decizie de despăgubire în mai 2011 pen­tru suma de 2,7 milioane de euro, în condiţiile în care a cumpărat dosarul cu 150.000 euro în aprilie 2011. O altă persoană cu iniţialele MMA a cumpărat în octombrie 2009 cu 10.000 de euro 25% dintr-un dosar de despăgubire pentru care primeşte în ianuarie 2010 peste 1,5 milioane de euro.

„În acest caz, ca în multe altele, se suspec­tează că cesiunea e de fapt un onorariu de succes pentru rezolvarea dosarului la ANRP“, scrie în raportul prezentat de premier.

Premierul le-a cerut ANRP şi Minis­terului Justiţiei să găsească măsurile legale astfel încât identitatea acestor persoane să fie făcută publică, şi de asemenea câştigurile uriaşe obţinute de acestea să fie impozitate.

Guvernul Ponta vrea să îşi asume răspunderea pentru noua lege a retrocedărilor care ar putea duce la apariţia unei noi generaţii de speculatori, „samsarii de puncte“

S-au acordat despăgubiri, fie în bani - circa 150 de milioane de euro -, fie în certificate, în acţiuni la Fondul Proprietatea. Suma totală se apropie de cinci miliarde de euro, care a fost restituită. Evaluarea actuală este de aproximativ 8 miliarde de euro solicitări în continuare. Dincolo de restituirile în natură unde s-au dat efectiv înapoi clădiri şi terenuri, au fost soluţionate 27.000 de dosare cu titluri de despăgubire.

 În acest moment, volumul aproximativ, pentru că nimeni nu-l ştie, de noi cereri care trebuie soluţionate este în jur de 200.000. Deci, am reuşit să rezolvăm 27.000 de dosare în aceşti ani şi ne-au mai rămas doar 200.000. Însă, din cele 27.000 de dosare soluţionate cu titluri de despăgubire, doar în 13.000 s-au dat efectiv despăgubirile, 14.000 urmează să fie plătiţi pe legea nouă.

Adevăraţii proprietari au fost mereu amânaţi, au fost încurcaţi în tot felul de reglementări birocratice şi în acest fel s-a produs fenomenul vânzării drepturilor litigioase către o nouă categorie apărută în societatea românească, cesionarii de drepturi litigioase sau samsarii imobiliari. Pentru 2% doar din dosare, deci pentru 415 dosare, s-au acordat despăgubiri de 60% din cele acordate până în acest moment. Aproape opt miliarde de lei s-au dat doar către 415 persoane, în timp ce 5,5 miliarde de lei s-au dat la restul de 27.000.

Pentru 50 de mii de dolari pe care i-au plătit proprietarului, cesionarii în final au obţinut 53 milioane de euro. De asta vă spun că nu cunosc în istoria omenirii o afacere de asemenea profitabilitate - nici că e vorba de petrol sau de orice altceva. De asemenea, în aprilie 2010, 1,5 milioane de euro drepturi pentru care în martie 2011 valoarea de despăgubire este de 88 milioane de euro, de 70 de ori mai mult.

Vreau să ştiţi că 9.000 de clădiri de diverse dimensiuni au fost restituite în natură către proprietari (din 1991-2013 - n.red. ), dar mai ales către cesionari, acestea incluzând şcoli, grădinţe, spitale, sedii de poliţie, muzee. Au fost, de asemenea, restituite 340.000 de hectare de terenuri în intravilan, şi sigur că m-am întrebat şi eu de unde are România atât de multe hectare în intravilan. Şi domnul preşedinte mi-a explicat că, deşi erau în extravilan, prin hotărârile luate de autorităţi, au trecut în intravilan pentru ca în felul acesta despăgubirile să fie mult mai mari. 700.000 de hectare în extravilan şi, de asemenea, mai avem deja decizii de punere în posesie de încă 300.000 de hectare; deci un milion de hectare în extravilan şi 300.000 de hectare în intravilan.

ANRP şi Ministerul Justiţiei, marţi, îmi vor prezenta o notă în şedinţa de guvern privind căile legale prin care cât mai multe dintre datele pe care vi le-am prezentat astăzi, nu doar cele statistice, eventual şi date personale, ca să ştim exact cine a primit cele mai mari despăgubiri, cum le-a obţinut.

În legea pe care o promovăm, în primul rând, nu se mai restituie în natură niciunui cesionar. Restituirile în natură se fac numai către proprietari şi urmaşii proprietarilor.

Referitor la compensări, se vor acorda puncte de despăgubire. Nu se calculează suma efectivă, pentru că orice sumă calculată imediat intră în deficitul public şi soluţia de despăgubire prin puncte rezolvă şi această spinoasă problemă a modului de calcul bugetar şi financiar. Evaluarea bunurilor în puncte se va face pe baza sistemului şi procedurii existente în acest moment la toate procedurile notariale, în aşa fel încât să nu mai avem influenţe subiective asupra modului de evaluare.

În baza actualei legi nu se mai pot depune noi dosare de restituire. Pentru cei care nu doresc restituirea în natură, se poate opta pentru despăgubiri financiare. Pentru titularii titlurilor de despăgubire deja emise, cei 14.000 cărora nu le-a mai dat nimeni niciun ban şi nimic din 2010, plăţile se vor face în interval de cinci ani, începând din 2014. Pentru cei care nu au dosarele soluţionate până în acest moment, eşalonarea plăţilor pentru acestea se va face pe şapte ani, începând cu 2017.

Raportul Guvernului: România a retrocedat mult, dar nu foştilor proprietari

• Din 1991-2013 România a retrocedat în natură 9.000 de clădiri şi peste un milion de hectare de teren intravilan şi extravilan, alte 5 miliarde de euro în bani şi acţiuni la Fondul Proprietatea, care deţine acţiuni la giganţii energetici Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, dar şi la Petrom, Poşta Română şi Salrom, cel mai mare producător de sare.

• Principalii beneficiari ai despăgubirilor au fost cesionarii de drepturi litigioase, cei care au cumpărat dosarele, şi nu foştii proprietari, din cauza procedurii extrem de greoaie de despăgubire şi a funcţionarilor corupţi.

• Din 27.000 de dosare soluţionate de ANRP, doar 13.000 au primit efectiv compensaţii. 3,8% din totalul dosarelor sunt ale cesionarilor şi au primit 7 miliarde de lei, faţă de 6,4 miliarde de lei cât le sunt cuvenite restului de 26.000 de dosare care aparţin proprietarilor de drept.

• Despăgubirile sunt puternic polarizate: 415 dosare au primit despăgubiri totale de 8 miliarde de lei, în timp ce restul de 26.000 de dosare au de primit compensaţii de 5,5 miliarde de lei.

• Străinii au fost principalii beneficiari ai despăgubirilor cu acţiuni FP: 3 miliarde de lei sub formă de acţiuni FP au fost încasaţi de cetăţeni străini şi doar un miliard de lei au fost încasaţi de cetăţeni români.

• Corupţia de la ANRP a permis supraevaluarea compensaţiilor şi rezolvarea „peste rând“: un teren agricol de 50 de hectare a fost evaluat la 20 milioane de euro, adică 500.000 euro/hectar, un cesionar cu iniţialele numelui G.S. a cumpărat un dosar cu 1 mil. euro în mai 2010 şi le-a primit în august 2010 un titlu de despăgubire de peste 18 mil. euro, un alt cesionar cu iniţialele numelui L.B.D. a primit decizie de despăgubire pentru 5 mil. euro în mai 2011 după ce în aprilie 2011 a cesionat drepturi de 150.000 de euro.

• Guvernul susţine că se impune urmărirea fiscală a celor care au realizat aceste profituri uriaşe. Guvernul le-a cerut ANRP şi Ministerului Justiţiei măsuri legale prin care să fie făcute publice identitatea persoanelor şi modul în care acestea au încasat sume uriaşe din despăgubiri.

Cum îşi propune Guvernul să gestioneze finalizarea restituirilor

• 200.000 de dosare sunt depuse la ANRP, la primăriile şi prefecturile din teritoriu. Nimeni nu ştie câte dintre aceste cereri sunt îndreptăţite. Impactul plăţii lor pe 2013 este estimat la 8 miliarde de euro.

• Noua lege a retrocedărilor nu mai dă posibilitatea depunerii de noi dosare şi nu acordă despăgubiri în natură cesionarilor, ci doar proprietarilor.

• Cele 14.000 de dosare cu titlu de despăgubire emis de ANRP, dar neonorate primesc plăţi în numerar din 2014 timp de cinci ani. Pentru restul de 200.000 de dosare plăţile încep în 2017 şi se fac eşalonat pe 7 ani.

• Noua lege a retrocedărilor pune accent pe retrocedările în natură, statul suplimentând terenurile cu cele aflate în proprietatea Administraţiei Domeniilor Statului şi ale ministerelor. Institutele de Cercetare sunt protejate, şi doar dacă prin hotărâre de guvern e stabilit că pe respectivele terenuri nu se mai face cercetare pot fi retrocedate. Parcurile sunt excluse de la retrocedare, iar retrocedările de şcoli şi spitale se fac cu obligaţia menţinerii timp de zece ani a obiectului de activitate.

• Retrocedările în natură se fac dintr-un fond naţional imobiliar, în care statul varsă ce a mai rămas în patrimoniul public. Imobilele şi terenurile din acest fond naţional pot fi cumpărate cu puncte în baza unei licitaţii. Fostul proprietar nu trebuie să facă dovada participării la mai multe licitaţii, ci poate opta direct pentru despăgubiri în numerar din 2017, eşalonate pe şapte ani. Licitaţiile vor începe din 2016.

• Profitul cesionarilor de drepturi litigioase va fi impozitat cu 85%: în baza noii legi, ANRP va emite un titlu de despăgubire reprezentând numai suma plătită fostului proprietar plus 15% din diferenţa până la valoarea imobilului retrocedat. Guvernul speră că prin introducerea acestui impozit mulţi dintre cei care au depus cereri de retrocedare se vor retrage pentru că nu vor mai exista profituri uriaşe.

ZF a scris pagini întregi despre abuzurile procesului de restituire

Pe 14 octombrie 2010, ZF a scris despre piaţa paralelă a dosarelor de despăgubire şi despre miza uriaşă. Samsarii căutau la acea vreme foşti proprietari cu dosare înregistrate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţii (ANRP) care erau însă blocate pe lista de aşteptare. După ce aceste dosare erau cumpărate de cine trebuie, ele ajungeau în faţă ca prin farmec şi primeau titluri de despăgubire în acţiuni FP.

Pe 17 mai 2011, ZF a scris despre miza despăgubirilor de la ANRP şi despre mecanismul netransparent prin care conducerea autorităţii putea decide cine primeşte cu prioritate acţiuni la Fondul Proprietatea. Cum acţiunile la FP erau tot mai puţine la acea dată, preşedinta ANRP Crinuţa Dumitrean avea o putere imensă. Un etcetera dintr-un act normativ a lăsat cale liberă pentru abuzuri pe ultima sută de metri la FP.

Pe 30 august 2011, ZF a scris despre arestarea lui Remus Virgil Baciu, unul dintre cei trei vicepreşedinţi ai ANRP. Ancheta Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a scos la iveală cum oficialul ANRP a primit sute de mii de euro mită pentru urgentarea soluţionării anumitor dosare de despăgubire, ceea ce era însă probabil doar o mică parte din abuzurile comise în birourile ANRP.