Criza energetică din Europa a bulversat comerţul cu energie electrică anul trecut, determinând România să devină exportator de energie, iar Suedia să principalul exportator al regiunii după întreruperile extinse ale parcului de reactoare nucleare din Franţa, scrie Bloomberg.
Suedia a trimis 33 de terawaţi-oră către alte naţiuni în 2022, devenind pentru prima dată exportatorul numărul unu, potrivit datelor Entso-E analizate de Rystad Energy.
Marea Britanie a trecut pentru prima dată la statutul de exportator net de energie electrică, iar Spania şi Olanda i s-au alăturat.
Comerţul cu energie electrică în Europa a fost zguduit de faptul că Moscova a redus livrările de gaz în regiune, iar luptele pentru repararea centralelor nucleare îmbătrânite ale Franţei au transformat naţiunea în al doilea mare importator. Această criză a fost uşurată de interconectori care leagă reţelele naţionale de electricitate, oferind o protecţie împotriva întreruperilor de curent.
"2022 a fost o trezire la realitate pentru multe ţări", a declarat Fabian Ronningen, analist al pieţelor de energie electrică la Rystad. "Aveţi toate aceste scenarii de tip "ce-ar fi dacă"", în care oamenii se gândeau la situaţia penelor de curent din Franţa." Turbulenţele de pe pieţele de energie electrică au pus accentul pe securitatea infrastructurii şi pe importanţa conectării reţelelor din întreaga Uniune Europeană. "Ca toate infrastructurile de mari dimensiuni, acestea devin surse punctuale de risc prin daune fizice sau atacuri cibernetice", a declarat Lisa Fischer, lider de program pentru sisteme energetice neutre din punct de vedere climatic la grupul de reflecţie E3G. "Cu cât reţeaua UE este mai interconectată, cu atât mai multe opţiuni avem pentru a reduce riscul."
Până în 2030, UE doreşte ca cele 27 de naţiuni din bloc să fie capabile să transporte 15% din producţia lor de energie către ţările vecine.
