România devine un reper european în domeniul sustenabilităţii, datorită Sistemului de Garanţie-Returnare, implementat de RetuRO, compania care administrează cel mai mare proiect de economie circulară din ţară. Performanţa sistemului în primul an de funcţionare şi obiectivele de dezvoltare pentru acest an au fost prezentate de către Gemma Webb, CEO şi Preşedinte al Consiliului de Administraţie RetuRO, în cadrul Packaging Waste & Sustainability Forum 2025, unul dintre cele mai importante evenimente europene dedicate sustenabilităţii ambalajelor.
Conferinţa a reunit profesionişti din domeniu, factori de decizie şi experţi internaţionali pentru a dezbate teme esenţiale precum politicile publice, procesele de producţie, materialele utilizate şi gestionarea deşeurilor, toate analizate prin prisma economiei circulare.
În intervenţia sa, Gemma Webb a evidenţiat cum România a reuşit să transforme un sistem construit de la zero într-un exemplu de eficienţă şi colaborare, devenind astfel un model de referinţă în discuţiile europene despre economia circulară.
Participarea RetuRO la ediţia din acest an consolidează poziţia României pe harta iniţiativelor sustenabile europene.
„Pentru RetuRO, prezenţa la un astfel de eveniment înseamnă recunoaşterea muncii depuse în primul an de operare. Este o confirmare că România este pe drumul cel bun în tranziţia către o economie circulară şi că avem ce învăţa unii de la alţii, ca state membre, în efortul de a crea sisteme funcţionale şi armonizate”, a declarat Gemma Webb.
De la debut la rezultate spectaculoase în doar un an
După doar un an de funcţionare, RetuRO raportează rezultate remarcabile: aproape 3,5 miliarde de ambalaje colectate, 93% dintre ambalajele colectate deja trimise spre reciclare şi o rată medie de colectare de peste 80% în ultimele 7 luni .
„Sistemul funcţionează foarte bine în prezent. Am devenit operaţionali după doar un an de pregătire, pornind de la zero – fără infrastructură, echipamente sau resurse iniţiale – ca un adevărat startup. A fost, fără îndoială, o provocare. Dar odată ce sistemul a început să prindă contur şi să se stabilizeze, am ajuns în punctul în care colectăm constant peste 80% din ambalajele puse pe piaţă, pe toate cele trei categorii de materiale – plastic, metal şi sticlă. Efectele s-au văzut imediat: străzile, râurile şi spaţiile verzi au devenit mai curate într-un timp foarte scurt, ceea ce reprezintă unul dintre marile succese ale acestui sistem” a declarat Gemma Webb în cadrul forumului.
Un sistem complex, adaptat realităţilor locale
Implementarea SGR-ului într-un timp record şi într-un peisaj economic şi social divers nu a fost lipsită de provocări. România a trebuit să construiască, de la zero, o infrastructură logistică naţională, să informeze milioane de cetăţeni şi să mobilizeze zeci de mii de retaileri şi producători. Printre dificultăţile perioadei de început s-au numărat lipsa unei culturi de reciclare, reticenţa micilor retaileri, confuzia între ambalajele SGR şi non-SGR, dar şi adaptarea logisticii într-un sistem aflat în continuă expansiune.
„Unul dintre aspectele definitorii ale Sistemului de Garanţie-Returnare din România este complexitatea sa. Vorbim de aproximativ 80.000 de comercianţi, 4.000 de producători şi importatori, la o populaţie de 19 milioane de cetăţeni. Totuşi, un element esenţial care a facilitat implementarea a fost cadrul legislativ bine definit. Toţi comercianţii au obligaţia de a face parte din SGR, ceea ce a asigurat o bază solidă pentru funcţionarea unitară a întregului ecosistem”, a subliniat Gemma Webb, la Packaging Waste & Sustainability Forum.
România devine exemplu european de bune practici
Noua legislaţie europeană privind ambalajele, cunoscută sub denumirea de Regulamentul privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (PPWR), stabileşte obiective ambiţioase: până în 2030, ambalajele din plastic, precum sticlele de băuturi de unică folosinţă, trebuie să conţină cel puţin 30% material reciclat, iar până în 2035, toate ambalajele trebuie să fie reciclabile la scară largă, nu doar proiectate pentru reciclare. În acest context, România a reuşit să accelereze tranziţia către o economie circulară şi să fie model pentru alte state, prin provocările pe care le-a depăşit şi prin lecţiile învăţate.
„Dacă luăm România ca studiu de caz, putem observa clar impactul pozitiv al Sistemului de Garanţie-Returnare asupra ratelor de reciclare. În 2022, rata generală de reciclare în România era de aproximativ 13%, iar pentru ambalaje, puţin sub 40%. După doar un an de la implementarea sistemului, aceste cifre au crescut spectaculos, ajungând la peste 80%. Aşadar, sistemul funcţionează. Cu toate acestea, suntem în continuare într-un proces de învăţare şi de optimizare”, a explicat Gemma Webb, la eveniment.
Schimbare de mentalitate: românii adoptă reciclarea în viaţa de zi cu zi
Potrivit sondajelor realizate la comanda RetuRO, 98% dintre români cunosc deja sistemul SGR, iar 9 din 10 l-au folosit cel puţin o dată. Mai mult, 87% dintre cetăţeni cred că SGR contribuie direct la reducerea ambalajelor abandonate în natură.
Astfel, după un an de la lansarea Sistemului de Garanţie-Returnare, România demonstrează că o schimbare profundă în modul de gestionare a deşeurilor de ambalaje este posibilă, chiar şi într-un context iniţial dificil. RetuRO continuă să joace un rol esenţial în această transformare, nu doar ca administrator al sistemului, ci ca promotor activ al economiei circulare.
„Participarea la acest forum nu este doar o ocazie de a împărtăşi ceea ce am realizat în România, ci şi o recunoaştere a faptului că modelul nostru de implementare a unui sistem de garanţie-returnare este relevant la nivel european. Este o oportunitate de a contribui activ la dialogul despre viitorul sustenabil al ambalajelor în UE”, a declarat Gemma Webb, CEO şi Preşedinte al Consiliului de Administraţie RetuRO.
Anul 2025 a adus noi obiective pentru RetuRO. Alte două noi centre regionale de numărare şi sortare a ambalajelor SGR vor fi deschise în următoarele luni, iar eforturile de optimizare includ accelerarea înscrierii micilor comercianţi şi consolidarea infrastructurii de colectare în zonele rurale, pentru a creşte accesibilitatea tuturor consumatorilor la sistem.
