Muzeul Antipa din Capitală s-a redeschis sâmbătă, la ora 10.00, după aproape trei ani în care a fost în renovare, sute de persoane formând cozi la uşile instituţiei pentru a vedea o expoziţie transformată total, completată cu tehnologie modernă, informează Mediafax.
Începând cu ora 10.00 porţile muzeului s-au deschis pentru publicul nerăbdător, grupuri de câte zece persoane intrând pe rând în instituţie şi formând o nouă coadă la cele două automate cu bilete, care au părut să le pună probleme oamenilor neobişnuiţi cu "tehnologia modernă" şi care au fost nevoiţi să solicite indicaţii de la personalul muzeal.
O dată depăşit acest hop, oamenii puteau să viziteze liniştiţi instituţia total transformată, modernă şi mult mai primitoare. Bunici cu nepoţei, părinţi cu copii de toate vârstele, oameni maturi, dar şi tineri îşi aşteaptă cuminţi rândul pentru a vizita expoziţia.
Grigore Antipa s-a născut la 27 noiembrie 1867, a fost un naturalist, biolog darwinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog şi profesor universitar român.
S-a consacrat studierii Dunării şi Mării Negre, participând în 1893 la o expediţie în jurul acestei mări, expediţie organizată de ţările riverane şi care a durat nouă luni.
Regele Carol I i-a pus la dispoziţie, pentru această expediţie, crucişătorul Elisabeta. Cu această ocazie a întreprins primele cercetări de biologie marină. Cele mai semnificative rezultate au fost obţinute în domeniul hidrobiologiei, el fiind considerat ca un precursor, în acest domeniu, atât în ştiinţa românească, cât şi în cea mondială.
Antipa a înfiinţat în 1932 Institutul Biooceanografic din Constanţa, cu cele două rezervaţii şi staţiuni de cercetări, cea de la Agigea şi cea de la capul Caliacra (prima este azi departe de mare, iar rezervaţia a fost distrusă, a doua este în ruine, dar rezervaţia mai există).
A fost director al Muzeului Naţional de Istorie Naturală (1892 - 1944). Principiile şi inovaţiile sale muzeologice, privind organizarea acestui muzeu, modul de expunere, aranjamentul şi explicarea colecţiilor, au stârnit interesul specialiştilor străini, care i-au solicitat o lucrare referitoare la organizarea muzeelor de istorie naturală, care a fost publicată în 1934, purtând titlul Principes et moyens pour la réorganisation des musées d'histoire naturelle. Pornind de la reorganizarea muzeului bucureştean, în 1907 apar, pentru prima dată, dioramele biologice, care au reprezentat o nouă etapă în evoluţia şi organizarea muzeelor de istorie naturală. Primele diorame prezentau viaţa de pe piscurile munţilor Carpaţi, din regiunea colinelor, din Bărăgan, precum şi din zona inundabilă a Deltei Dunării. De asemenea, în Muzeul de Istorie Naturală există şi numeroase diorame care înfăţişază fauna din regiunile de tundră, prerie, savană sau din deşertul Sahara. Datorită acestei prezentări deosebite, numeroase muzee europene şi americane au solicitat sprijinul savantului român pentru organizarea colecţiilor lor muzeistice. Grigore Antipa a fost membru al Academiei Române şi a mai multor academii din străinătate.
A întemeiat şcoala românească de hidrobiologie şi ihtiologie. L-a recomandat ca şef de secţie pe oceanologul şi biologul Mihai C. Băcescu. (Sursa: Wikipedia.com)
