Info

Inovaţia va face diferenţa. Cum se vor adapta în noua economie globală industrii importante pentru România: auto, energie sau IT?

09 oct 2019 1010 afişări de Mircea Bozga, Andreea Mitiriţă, David Trow
Din aceeaşi categorie

Dezvoltarea economiei româneşti din ultimele decenii se datorează într-o mare măsură evoluţiei pozitive din industrie, a cărei contribuţie la Produsul Intern Brut, exporturi sau rata de angajare a crescut de la an la an. Sectoarele cu impact masiv, automotive, IT&C sau energie, sunt cele care au adus totodată mai multă valoare adăugată în economie prin deschiderea către inovare, cercetare şi dezvoltare. Însă, odată cu transformarea pe care o traversează întreaga economie globală ca urmare a noilor tehnologii, aceste sectoare sunt, la rândul lor, expuse unor riscuri şi oportunităţi. Crearea de valoare prin inovaţie şi cercetare a devenit pilonul central al noii lumi digitale. Astfel, mai mult ca niciodată este nevoie ca România să atragă investiţii străine şi să le stimuleze pe cele locale care produc valoare ridicată, având în vedere că modelul de creştere al economiei - bazat încă preponderent pe tipurile de producţie care necesită mai puţin activităţi complexe şi calificare înaltă – pare depăşit de realităţile noii economii. Atât schimbările aduse de acestea, cât şi necesitatea de dezvoltare în ritm susţinut pentru a ajunge treptat la convergenţă cu statele din vestul Europei impun un nou model de creştere economică al cărei catalizator este inovaţia.

Deşi există centre de cercetare-dezvoltare înfiinţate de companii, în special din industria auto, inovaţia este încă la un nivel scăzut în România prin comparaţie inclusiv cu statele din Europa Centrală şi de Est, iar sectorul IT românesc se află într-o fază incipientă în ceea ce priveşte  generarea de tehnologii specifice celei de-a patra revoluţii industriale, precum inteligenţa artificială, robotica sau nanotehnologia. Cu toate acestea, dacă privim în urmă parcursul României, mai ales din ultimele două decenii, este surprinzător. Cea mai performantă din perspectiva ritmului de creştere este industria IT care reprezintă acum 6% din PIB şi are aproape 100.000 de angajaţi. Estimările arată că ponderea ei în PIB se va dubla în următorii ani. Veniturile totale generate de industria de software şi servicii IT au ajuns la 4,5 miliarde de euro, anul trecut, conform ANIS. În prezent, România depăşeşte ţări precum Polonia sau Bulgaria din perspectiva ponderii pe care sectorul IT o are în PIB, dar şi a randamentului forţei de muncă din domeniu. Dintre primele 300 de companii din industria IT, circa 40% au capital românesc ceea ce arată că întreprinderile româneşti din acest sector, inclusiv cele mici sau mijlocii, au început să se adapteze tendinţelor globale, concentrându-se pe segmente de nişă, pe inovaţie şi dezvoltarea de software de ultimă generaţie, mai ales că activităţile de tip suport sunt deţinute preponderent de marile companii.

La rândul său, industria auto este, la nivel global, una dintre cele mai preocupate de inovare, cercetare şi dezvoltare. Fiind un motor al creşterii economiei româneşti din ultimul deceniu, ajungând la o contribuţie de 14% la PIB şi de 26% din exporturile companiilor din România, este totodată printre principalii angajatori ai ţării, cu 230 mii de persoane. Raportat la populaţia totală, România este una dintre ţările europene cu cei mai mulţi angajaţi care lucrează în industria auto. Cifra de afaceri a sectorului, care include cei doi producători auto şi cei peste 400 de producători de componente, a urcat anul trecut cu 20%, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), până la 28 de miliarde de euro. Asociaţia Producătorilor Europeni de Automobile (ACEA) observă că România a depăşit Ungaria şi Polonia la producţia de automobile anul trecut şi şi-a triplat producţia faţă de acum 20 de ani. Estimările producătorilor locali pentru anii următori sunt optimiste. Totodată, se anticipează că rolul roboticii şi al automatizărilor în fabrici va creşte semnificativ.

Aproape niciun domeniu nu va fi ferit de fenomenul digitalizării. Unele vor resimţi mai puternic schimbările şi va depinde de ele să le transforme în avantaje competitive. Astfel, studiul global PwC Transformarea în sectorul energiei, utilităţilor şi resurselor arată că sectorul de energie se va confrunta cu o cerere în creştere accelerată în anii următori care va pune presiune pe descoperirea de noi zăcăminte de resurse şi, implicit, pe bugetele de investiţii ale producătorilor. În acest caz, rolul noilor tehnologii va fi în principal de eficientizare a consumului. Luând în considerare că, tradiţional, sectorul de energie este prioritar pentru economia şi politica de securitate a României, efectele tendinţelor globale merită analizate cu atenţie.

Potrivit studiului PwC global Oil and Gas Trends 2019, strategiile digitale includ utilizarea de drone, robotică, inteligenţă artificială (AI) şi realitate virtuală pentru foraj şi proiecte de explorare mai eficiente, pentru a grăbi recuperarea resurselor şi a reduce costurile forţei de muncă. Deşi în fiecare companie digitalizarea variază în funcţie de poziţia sa pe piaţă, tot mai multe iau decizii îndrăzneţe. Companiile mari de energie din România se concentrează pe soluţii de digitalizare în toate domeniile în care activează, de la digitalizarea zăcămintelor de petrol şi gaze sau informatizarea proceselor interne, la furnizarea de soluţii rentabile clienţilor. Includerea tehnologiilor digitale în strategia de business îi poate ajuta să descopere noi oportunităţi de venituri şi să adapteze modelele de afaceri provocărilor lumii digitale.

Conform estimărilor Fondului Monetar Internaţional, gradul de convergenţă economică a României, măsurată ca PIB pe cap de locuitor faţă de media UE, va atinge un nivel de 66% în 2023, faţă de un nivel actual de 60,7%. Pentru ca aceste prognoze să se îndeplinească, România ar trebui să stimuleze sectoarele care au un potenţial de creştere peste medie, cum sunt auto, IT şi energie, şi care în prezent au contribuţii decisive la economia naţională. În acest scop e nevoie de o abordare strategică care să ia în calcul întregul cadru de reglementare şi coordonarea între diversele instituţii şi mediul de afaceri.


Citeşte şi: 

Să ne pregătim cu încredere viitorul, înţelegându-ne trecutul

Capitalul uman şi educaţia: Cui i-e frică de tehnologie?

Infrastructura fizică: Prioritizarea investiţiilor, crucială pentru creşterea economică durabilă

Era digitală, era antreprenorilor? Datorită inovaţiei afacerile şi economia cunosc o transformare fără precedent în istorie