Style

Cum arată o zi la birou pentru CEO-ul ING România? "O dată la câteva luni mă mut cu biroul la alt etaj, în altă echipă. Încerc, pe cât se poate, să îmi limitez timpul în birou, mai exact stau atât cât mă ţine bateria“

22 nov 2018 6527 afişări de Cristina Roşca
Din aceeaşi categorie

Într-o perioadă în care flexibilitatea a devenit nu doar un avantaj oferit de angajator salariaţilor, ci o necesitate pentru fidelizarea şi păstrarea oamenilor în companie - cu precădere a celor din generaţia Millennials -, nici biroul nu mai e fix, iar timpul petrecut în faţa computerului nu mai cântăreşte la fel de greu în procesul de promovare, rezultatele fiind cele care vorbesc.

În acest context, ING România, una dintre cele mai importante bănci de pe piaţa locală după active, a implementat un mediu de lucru agil, iar schimbarea a pornit chiar de sus, de la CEO-ul Michal Szczurek.

„Înainte de a ne decide pentru un mediu de lucru agil (agile working - n. red.), am mers la Google şi Spotify - companii care deja implementaseră sistemul - şi ne-am inspirat. Ideea o aveam, am mers doar să studiem procesul“, spune executivul polonez.

Ce este un mediu de lucru agil? Este acel mediu care oferă un maxim de flexibilitate cu un minim de constrângeri. Mai exact, biroul personal nu mai este o piesă de mobilier ce te aşteaptă în fiecare zi în acelaşi loc şi care „găzduieşte“ diverse obiecte personale - de la plante la rame foto. Fiecare angajat poate să stea de fiecare dată în alt loc pe care şi-l alege în funcţie de preferinţe sau - în cazul celor întârziaţi, spre exemplu - de disponibilitate.

„Se poate remarca o schimbare de mentalitate şi o trecere de la modul de lucru tradiţional - cu program fix de birou de la ora 9.00 la 19.00 şi caracterizat de ideea că „dacă pare că muncesc mult fără să greşesc pot fi mai uşor promovat“ -, la un alt model unde nu contează efortul, ci rezultatul.“

Noul mod de lucru permite angajaţilor să lucreze de acasă (work from home sau WFH cum este cunoscut între angajaţii din companii, cu precădere din corporaţii) - nu mereu, dar constant şi periodic. „Credem că munca o poţi face de oriunde atât timp cât o faci bine, nu trebuie să fii ataşat de un birou.“

Sunt angajaţi care lucrează din parc sau de la o terasă spre exemplu pentru că au nevoie de aer proaspăt sau pentru că vor să se relaxeze, explică CEO-ul ING România.

ING a decis să implementeze acest mod de lucru acum mai bine de un an, la jumătatea lui 2017.

În timp s-a schimbat şi mentalitatea legată de work from home. Oamenii au ajuns la concluzia că şi de acasă chiar se munceşte. Încă mai e loc de creştere însă în ceea ce priveşte numărul de adepţi ai lucratului de acasă.

Şi, cum schimbările încep de regulă de la vârf, la rândul său, Michal Szczurek, de câteva luni, se mută între etaje, între birouri. Dar nu aleator. Spre exemplu, dacă ştie că are o după-amiafză de prezentări, se aşază aproape de cafea şi de sălile de şedinţe. În plus, nu îşi schimbă biroul zilnic, ci mai degrabă o dată la câteva săptămâni. Gravitează - atât el, cât şi ceilalţi angajaţi - în jurul locului unde are de lucru, fie el un spaţiu fizic cum sunt sălile de şedinţe, fie o echipă cu care trebuie să colaboreze. În felul acesta e şi mai uşor pentru ceilalţi să te găsească.

„Biroul - în accepţiunea clasică - este şi o chestiune de statut şi este şi un loc de întâlnire cu angajaţii sau cu partenerii.“ Chiar dacă nu are biroul clasic - generos, cu o panoramă superbă -, Michal Szczurek spune că se găsesc locuri pentru întâlnirile de business. Şi în final, partenerii şi clienţii sunt mai degrabă interesaţi de modul de lucru al băncii decât de cum este decorat biroul CEO-ului.

Uitându-se în urmă, crede că prima dată i-a venit această idee - a unui mediu de lucru flexibil - acum 25 de ani, când lucra

într-o companie de brokeraj şi avea biroul lângă o doamnă ce lucra în contabilitate. „Eu reuşi­sem să fac un soft care îmi permitea să scurtez timpul necesar muncii mele la mai puţin de ju­mătate. Era un timp pe care apoi eu l-am folosit pentru a învăţa. Îmi amintesc şi acum că doamna nu înţelegea de ce nu petrec timpul standard la birou.“ Încă de atunci, crezul său era „începe programul târziu, termină devreme, bucură-te de multe pauze, dar în final rezultatele trebuie să fie extraordinare.“

Recunoaşte că modul de lucru pe care l-a implementat în companie limitează ce ai pe birou. Există însă o „cutie magică“ cu cele necesare, iar angajaţii se pot folosi de papetăria disponibilă, dar nu numai. Este mai dificil cu lucrurile personale, precum o fotografie cu cei dragi. „O poţi pune însă ca screen saver sau ca imagine de desktop. Se găsesc soluţii“, afirmă Michal Szczurek. El spre exemplu are pe birou telefonul, tableta şi un ecran generos. Uneori şi o cafea. „Şi încerc, pe cât se poate, să îmi limitez timpul în birou, mai exact stau atât cât mă ţine bateria.“ Anterior a lucrat în Thailanda şi crede că acolo ar fi fost chiar mai greu de implementat acest model de lucru pentru că fiecare vine cu propriul Buddha la birou. Şi în România sunt colegi cărora le place să îşi planteze propriul avocado sau propriul arbore de cafea. Dar pentru ei au fost alocate anumite spaţii la fereastră.

„Există şi schimbări pozitive mai puţin aşteptate. Spre exemplu, se poate vedea că scade numărul de pagini printate, pentru că nu mai eşti lângă o anume imprimantă.“

Este un model de lucru pentru cei cărora le place colaborarea, explică Michal Szczurek, şi adaugă că majoritatea persoanelor din generaţia Millennials apreciază flexibilitatea la locul de muncă, dar nu numai.

„Este ca la o plajă din Mamaia: ai oamenii care stau la bar, îi ai pe cei care preferă plaja şi şezlongurile, şi mai sunt şi cei care au ales piscina. Dacă tatăl se aşază la bar, nu înseamnă că nu este mobil, că nu se duce la soţia şi copiii săi care s-au dus la piscină.“

Şi zilele de la birou ale lui Michal Szczurek sunt diferite. Dacă nu are şedinţe, pentru că locuieşte lângă birou, la câteva minute de mers pe jos, poate merge acasă să lucreze o vreme.

Dacă nu merge pe jos la birou, alege bicicleta atunci când spre exemplu are o întâlnire în oraş. Este mult mai predictabilă ca o maşină pentru că nu mai depinzi atât de mult de trafic.

Anul viitor, sediul ING se va muta într-o altă clădire de birouri - în zona Expoziţiei din nordul Capitalei - cu spaţii mai generoase per fiecare etaj decât pe bulevardul Iancu de Hunedoara.

Toată clădirea va fi ocupată de ING şi „este gândită de noi“.

„Înainte de a lua o decizie privind modul în care va arăta, am mers în vizită în alte birouri pentru a ne inspira. Nu a fost însă doar o decizie care să se bazeze pe designul interior, ci şi pe funcţionalitatea spaţiului.“

Va fi un loc nou, dar mediul de lucru va fi acelaşi. Agil.