Style

Afacerile paralele ale marilor case de modă. Ştiaţi că Bulgari şi-a pus brandul pe o serie de hoteluri, Armani are o linie de dulciuri iar Dolce & Gabbana a deschis un bar în Milano?

17 ian 2020 795 afişări de Cristina Roşca
Din aceeaşi categorie

Familia Ferragamo, cea care controlează casa de modă cu acelaşi nume, este implicată de mai multe generaţii în hotelărie, în industria vinului şi, mai nou, în agricultura bio. Armani are pe lângă hotelurile din Dubai sau Milano şi o linie de dulciuri pe care designerul italian Giorgio Armani şi-a pus nu doar semnătura, ci a şi contribuit la modul în care aceste produse sunt prezentate publicului. Proprietarii casei Chanel au cumpărat o serie de crame, iar brandul Bulgari nu mai stă acum doar pe ceasuri, bijuterii sau parfumuri, ci şi pe o serie de hoteluri şi resorturi din Beijing, Bali sau Londra. Şi, nu în cele din urmă, cel mai cunoscut exemplu este LVMH, cel mai important jucător din industria de lux. Gigantul care deţine în portofoliu câteva zeci de mărci printre care şi Louis Vuitton are investiţii în varii domenii printre care şi artă, deschizând chiar şi un muzeu în Paris, Fondation Louis Vuitton.

Marile case de modă au pariat de-a lungul anilor pe diversificarea portofoliilor, trecând nu doar de la haine la parfumuri sau de la bijuterii la ochelari de soare, ci ieşind din sfera domeniului care le-a consacrat. Ce a rămas însă ca o constantă pentru fiecare dintre aceşti jucători a fost orientarea către frumos, către lifestyle şi lux. Mai exact, fie că au optat pentru hotelărie, pentru vin sau mâncare, accentul a căzut de fiecare dată pe detalii, pentru că în industria de lux acestea sunt cele care fac diferenţa. 

„Armani/Dolci (linia de dulciuri a casei de modă Armani - n.red.) a apărut pe piaţă în 2002 din dorinţa de asocia cele mai bune arome şi cele mai fine ingrediente cu stilul şi eleganţa caracteristice lui Giorgio Armani.“ O modalitate de a exprima filosofia şi stilul de viaţă ale casei Armani într-o industrie guvernată de gust, aşa sumarizează brandul ideea din spatele acestei linii de business.

Disponibile iniţial doar în magazinul fanion Armani din Milano, dulciurile creionate în special din ingrediente locale (nuci din regiunea Piedmont, fistic din Bronte, citrice din Sicilia sau lapte din munţii din zona Piedmont) sunt acum prezente în 15 buticuri din întreaga lume, potrivit site-ului propriu. Dacă interiorul reprezintă creaţia unui artizan italian cu experienţă în industria ciocolatei, exteriorul poartă semnătura casei, ambalajele remarcându-se prin eleganţa şi simplitatea care caracterizează toate creaţiile Armani.

Nu toate casele de modă îşi pun însă marca pe businessurile „paralele“, preferând să existe o corelaţie mai degrabă discretă, dar pe care cunoscătorii să o recunoască dintr-o privire. Spre exemplu, în complexul turistic Il Borro din Toscana al familiei Ferragamo se găsesc în băi produsele cosmetice ale brandului cu acelaşi nume. Dar cam atât. Nu există un muzeu închinat artizanului Salvatore Ferragamo, ci mai degrabă unul închinat artei care valorifică vinul. De ce? Pentru că Il Borro este un concept de lux din domeniul ospita­lităţii care încorporează facilităţi de cazare, restaurante cu specific italian, producţie de vin, de ulei de măsline, de legume şi fructe, dar şi posibilităţi variate de petrecere a timpului liber, de la echitaţie, la spa sau vânătoare. Fiecare dintre fiii lui Salvatore Ferragamo a pariat pe businessuri paralele cu moda, de la yachting la hotelărie sau vin. Pentru că, dincolo de bani, oamenii de afaceri îşi urmează şi pasiunea pentru frumos, pentru adrenalină sau pentru orice altceva.

Italienii de la Dolce & Gabbana şi-au declarat în mai multe rânduri sus şi tare afinitatea faţă de zona culinară, imprimând lămâi pârguite, roşii zemoase şi portocale parfumate pe creaţiile casei. Bucătăria italiană nu doar că nu mai are nevoie de nicio prezentare, dar este deja o comoară universală, un bun de patrimoniu mondial, aşa că e uşor de înţeles de ce ar fi adusă în prim-plan de cei doi designeri. Deşi în mod normal moda şi mâncarea nu doar că nu sunt prietene, ci sunt duşmani de moarte, pentru că silueta subţire nu cu mâncare se ţine, Domenico Dolce şi Stefano Gabbana şi-au construit mai multe colecţii şi campanii în jurul pastelor îmbăiate îl sos roşu sau în jurul eternei şi facinantei pizza. Cei doi designeri italieni au încununat relaţia lor cu zona culinară în momentul în care şi-au pus amprenta asupra designului barului şi bistro-u­lui Martini din Milano, flancat de unul dintre cele mai importante magazine ale casei de modă.

Şi pentru că am ajuns la băuturi, cea mai recentă mutare în domeniu aparţine fraţilor Alain Wertheimer şi Gérard Wert­heimer, proprietarii casei de modă Chanel. În această toamnă, cei doi au cumpărat un nou domeniu viticol - Domaine de I’lle - amplasat în sudul Franţei, în Provence. Aceasta nu este prima incursiune în domeniul vinului, familia Wertheimer având deja proprietăţi în Bordeaux (Franţa) şi în Napa Valley (SUA).

Fraţii Wertheimer au investit, pe lângă vin, şi într-o altă industrie pentru oameni cu mai mult de şase zero-uri în conturi, şi anume, în cea a curselor de cai şi a cailor de rasă, o moştenire de familie transmisă din tată-n fiu. De altfel, şi casa Chanel le-a fost lăsată moştenire, bunicul lor fiind cel care a pariat pe brandul care are vânzări anuale de 10 mld. euro.

Altă familie de miliardari, tot francezi, controlează cel mai mare jucător din industria luxului, grupul LVMH. Familia Arnault, în frunte cu patriarhul Bernard Arnault, are şi înclinaţii artistice, vaste colecţii de artă şi, din 2014, şi muzeul Fondation Louis Vuitton din Paris.

„Sunt adesea întrebat cum am reuşit să trec de la dezvoltări imo­bi­liare la creativitate, modă şi alte activităţi din sectorul de lux. Iar răspunsul e că succesul de la începutul carierei mele s-a datorat în bună parte faptului că am fost apropiat de arhitecţi şi faptului că am lucrat încă de la început pentru a creiona cele mai dorite clădiri“, spunea el într-un interviu pentru revista How To Spend It a cotidianului Financial Times, unul dintre puţinele interviuri pe care le-a acordat.

Dincolo de business, arta este şi o plăcere a miliardarului care spune că atunci când cumpără opere acestea trebuie să îndeplinească două criterii. Să îi placă lui este primul. Al doilea este ca Suzanne Page, curatorul muzeului, să considere că  merită expusă în cadrul Fondation Louis Vuitton.

În final, dincolo de cifre şi de raţiunea de business, cele mai multe dintre aceste afaceri paralele au şi o altă motivaţie, pasiunea. Pentru că oamenii de afaceri sunt în esenţă oameni, mai ales după ce se încheie programul de business.