Gastronomie

Aţi auzit de Mustoasă de Măderat, Cadarcă, Frâncuşă sau Zghihară de Huşi? Nu sunt titluri de po­veşti străvechi, ci soiuri de struguri pe care cramele locale le-au readus la viaţă

13 sep 2018 1182 afişări de Mădălina Panaete
Din aceeaşi categorie

Aţi auzit de Mustoasă de Măderat, Cadarcă, Frâncuşă sau Zghihară de Huşi? Nu sunt titluri de po­veşti străvechi, ci soiuri de struguri pe care cramele locale le-au readus la viaţă. Şi, deşi numele lor nu sună la fel de melodios ca Sauvignon Blanc sau Fetească Regală, vinurile din soiurile  mai puţin ştiute pun în pahare puţin afrodiziac, note florale sau măr verde.

Feteasca Regală, Feteasca Albă şi Tămâioasă românească sunt poate cele mai întâlnite soiuri româneşti de struguri şi nu există producător mare care să nu fi încercat să pună în pahare măcar un vin din aceste sortimente. Şi nici soiurile internaţionale nu lipsesc din „meniul“ marilor producători de vinuri din România, Cabernet Sauvignon, Merlot, Sauvignon Blanc sau Chardonnay sunt doar câteva din numele care însoţesc brandurile mari pe eticheta sticlelor.

Însă producătorii mici şi medii au încercat să iasă din tipare, să se diferenţieze şi astfel să pună în pahare licori pe care chiar nici cei mai mari degustători de vinuri nu le pot ghici „dintr-o privire“.  Chiar şi cu ochii deschişi şi cu papilele gustative bine odihnite.

Pe scurt, vinuri ale căror „ingrediente“ sunt istorice şi cu tradiţie, dar peste care s-a aşternut timpul şi pe care mulţi le-au uitat.

Nu sunt soiuri pe care multe dintre crame să le fi încercat, însă mâinile pricepute ale unor oenologi au pus în valoare struguri precum Mustoasă de Măderat, Cadarcă, Frâncuşă, Crâmpoşie Selecţionată sau Zghihară de Huşi. Iar rezultatul nu a dezamăgit.

În podgoria Miniş-Măderat din zona Aradului, una dintre cele mai vechi din România, oenologul Balla Géza a reinventat soiul românesc Cadarcă, iar strugurii din acest soi (şi nu numai) au stat la baza unor vinuri care ajung astăzi în toată lumea.

„Filosofia mea a fost şi este aceea de a promova aceste soiuri prin vinuri tipice podgoriei Miniş-Măderat, fie că este vorba de Mustoasa de Măderat, Furmint ori Cadarcă, Burgund Mare, dar mai nou şi Cabernet Franc şi Fetească Neagră“, spune Balla Géza, administratorul cramei care îi poartă numele. Convins fiind că aceste vinuri reflectă fidel condiţiile tipice meteo-climaterice şi de sol deosebit de favorabile din această podgorie, el a reuşit să înainteze pe drumul său cu aceste vinuri incluse în marea familie a vinurilor tipice româneşti cu caracteristici clare şi cu un terroir excelent.

Balla Géza a pus bazele cramei în urmă cu aproape un deceniu, iar astăzi realizează vinuri din struguri de pe mai bine de 100 de hectare de viţă-de-vie. Unul dintre soiurile-emblemă ale cramei este Cadarca, din care s-a preparat vinul preferat al curţii habsburgice.

„Nu s-a ştiut că eleganţa, caracterul de amestec de condimente şi conţinutul ridicat în zinc asimilabil (afrodiziac) fac ca soiul acesta să dea un vin deosebit de interesant. Trebuie menţionat că la ora actuală suntem pe un drum ascendent şi foarte mulţi consumatori, atât locali, cât şi străini, se interesează de Cadarcă sau de alte soiuri româneşti, acestea fiind prezente atât pe rafturile vinotecilor, cât şi în gastronomia internaţională“.

În urma participărilor la concursurile profesionale interne şi internaţionale cu soiurile Cadarcă, Burgund Mare, Fetească Neagră, datorită medaliilor obţinute, vinurile Balla Geza sunt prezente astăzi în foarte multe ţări din toate colţurile lumii, precum Statele Unite, Canada, Japonia, Ungaria sau Germania.

În partea opusă a ţării, în Dealurile Moldovei, Casa de Vinuri Cotnari a pus în valoare un soi originar chiar din podgoria Cotnari şi anume Frâncuşă. Acest soi este cultivat de mulţi ani de către Cotnari, companie controlată de mai mulţi antreprenori ai căror copii şi-au dorit să facă o cramă care să producă vinuri premium.

Aşa a luat naştere Casa de Vinuri Cotnari, care astăzi realizează vinuri premium din mai multe soiuri româneşti precum Fetească Neagră, Busuioacă, Tămâioasă Românească, Grasă de Cotnari sau Fetească Albă. Practic, crama înfiinţată în 2011 a decis să transforme vinurile din soiuri autohtone în unele care se adresează unui tip de client cunoscător al licorii lui Bachus. În plus, crama a făcut şi un vin spumant din soiul Frâncuşă.

„Noi facem spumant din Frâncuşă, un lucru atipic. Am încercat să facem spumant din mai multe soiuri româneşti. Prima dată am încercat să facem acest tip de vin din toate soiurile pe care noi le consideram cu potenţial, dar am descoperit că Frâncuşa are cel mai bun rezultat dintre toate. Practic am încercat să vedem ce iese“, a spus Victor Deleanu, directorul general al Casei de Vinuri Cotnari, cramă înfiinţată în urmă cu doar şapte ani.

Primul lot de vin spumant realizat de crama din regiunea Moldovei a fost de sub 10.000 de sticle, iar al doilea lot a depăşit 15.000 de sticle.

Crama realizează vinuri spumante din Tămâioasă Ro­mâ­nească, Frâncuşă, Bu­suioacă, iar în scurt timp va face şi din Fetească Neagră, varianta roze.

„Tot proiectul nostru este unul atipic. Toate soiurile noastre sunt româneşti, iar în acest fel vrem să fim cât mai diferiţi de ceea ce se întâmplă pe piaţa locală.“

„Fiecare ţară mizează pe soiurile locale pentru a se afirma, nu pe cele internaţionale. Este foarte atractiv pentru străini atunci când vizitează o ţară să guste din vinuri din soiuri locale“, a mai spus antreprenorul.

Casa de Vinuri Cotnari, care deţine circa 350 de hectare de viţă-de-vie, are în portofoliu branduri precum Castel Vlădoianu, Colocviu, Cotnarii Domenii, Iris sau Zaz.

Lista cu soiuri româneşti mai puţin cunoscute - dintre cele care nu au devenit istorie - este chiar mai lungă şi continuă cu Zghihară de Huşi, cultivat tot în regiunea Moldovei, mai exact în zona Vasluiului. Strugurii din acest soi se coc la sfârşitul lunii septembrie-începutul lunii octombrie, dar nu ajung la o concentraţie mare de zaharuri, iar din aceştia se poate face spumant, conform datelor de pe crameromania.ro.

Una dintre cramele care îl produce este Avereşti din localitatea cu acelaşi nume. Şi să nu uităm de Crâmpoşie Selecţionată, care este practic sinonimă cu zona Drăgăşani - această Toscană a României - şi din care se pot face atât spumante, cât şi vinuri  liniştite seci sau chiar mai dulci. Crame precum Avincis, Bauer sau Casa Isărescu realizează vinuri din acest soi, care lasă în pahar în special note fructate.

Astfel, producătorii români nu se distanţează de soiurile autohtone şi încearcă să scoată din soiuri mai puţin cunoscute vinuri care se pot lupta în corpolenţă, gust şi miros cu orice tip de vin.

„Este o muncă dificilă dar foarte atractivă, motiv pentru care am convingerea şi în continuare că prezenţa noastră, a producătorilor români pe pieţele interne şi internaţionale depinde de modul în care reuşim să fim la înălţime cu aceste soiuri autohtone cu vinuri tipice podgoriilor româneşti“, este de părere Balla Géza.

Sigur, nu putem aştepta ca soiurile româneşti să fie „copiate“ în podgoriile din Franţa sau Spania aşa cum soiuri precum Merlot sau Riesling s-au adaptat perfect solurilor locale, însă este clar că pasionaţii de vin aşteaptă produse autohtone, cu o poveste în spate, vinuri cu gust şi autentice.

Iar întoarcerea la „orgini“ nu poate fi decât un motiv de bucurie pentru degustători, oenologi şi pasionaţi de vin totodată pentru că „acolo unde nu este vin, nu există dragoste“.

 

Victor Deleanu, directorul general al Casei de Vinuri Cotnari, cramă înfiinţată în urmă cu doar şapte ani: „Tot proiectul nostru este unul atipic. Toate soiurile noastre sunt româneşti, iar în acest fel vrem să fim cât mai diferiţi de ceea ce se întâmplă pe piaţa locală.“

„Noi facem spumant din Frâncuşă, un lucru atipic. Am încercat să facem spumant din mai multe soiuri româneşti. Prima dată am încercat să facem acest tip de vin din toate soiurile pe care noi le consideram cu potenţial, dar am descoperit că Frâncuşa are cel mai bun rezultat dintre toate. Practic am încercat să vedem ce iese.“

 

Balla Géza, administratorul cramei care îi poartă numele: „Filosofia mea a fost şi este aceea de a promova aceste soiuri prin vinuri tipice podgoriei Miniş- Măderat, fie că este vorba de Mustoasa de Măderat, Furmint ori Cadarcă, Burgund Mare, dar mai nou şi Cabernet Franc şi Fetească Neagră.“

„Nu s-a ştiut că eleganţa, caracterul de amestec de condimente şi conţinutul ridicat în zinc asimilabil (afrodiziac) fac ca soiul acesta (Cadarcă, unul dintre soiurile-emblemă ale cramei - n. red.) să dea un vin deosebit de interesant.“