Gastronomie

Atenţie la glicemie! Cu ce a ajuns să fie combinată mierea şi ce tipuri preferă românii

30 sep 2019 3353 afişări de Alina-Elena Vasiliu
Din aceeaşi categorie

Unele poveşti o consemnează ca primul medicament din istorie, înainte de apariţia antibioticelor, iar în altele este pomenită ca fiind folosită ca ofrandă sau instrument-cheie în ritualuri şi ceremonii. Descoperirea zahărului din trestie şi sfeclă i-a mai furat puţin din faimă, dar este şi astăzi văzută ca o alternativă sănătoasă pentru acesta.

 

Pentru mulţi, o delicatesă chiar şi sub formele ei clasice, mierea a trecut şi trece în continuare prin transformări care pe ea o scot din anonimat, iar pe pofticioşi îi propulsează până pe culmile plăcerii. Compoziţia aurie, vâscoasă, purtând în ea amprentele zumzetelor celor care au trudit până să fie gata, face casă bună cu diverse alte ingrediente, de la seminţe la sâmburi de fructe.

„Mierea este considerată a fi unul dintre cele mai bune şi mai puternice produse ale naturii şi un superaliment. Ea se regăseşte şi în combinaţii îmbunătăţite cu diverse ingrediente - miere cu cătină (pentru întărirea sistemului imunitar), miere în fagure (unul dintre cele mai pure şi mai complexe produse apicole), miere cu fructe uscate (produs în care proprietăţilor mierii li se alătură şi vitaminele fructelor)“, explică Laura Rogojan, coproprietar al Băcăniei ROD, un magazin cu delicatese româneşti naturale, fabricate artizanal.

Băcănia are pe rafturi conserve marcă proprie - zacuscă, dulceţuri, salate, murături - preparate pe baza unor reţete autentice, iar produsele lactate, brânzeturile şi specialităţile din carne provin de la ferme sau producători locali din diverse zone ale ţării. Acestora li se alătură pâinea cu maia şi prăjiturile artizanale, precum şi o selecţie de vinuri premium. Băcănia ROD este o afacere de familie, deţinută de Laura şi Liviu Rogojan, şi este rezultatul unei idei născute în 2013. Concret, afacerea a pornit un an mai târziu.

„Contextul în care a apărut această idee are la bază trei piloni: dintotdeauna ne-a plăcut să ne adunăm familia şi prietenii în jurul mesei şi să gătim împreună cu ei, pentru ca apoi să savurăm mâncărurile pregătite îm­pre­ună. Pe de altă parte, ne confruntam cu o dificultate în a găsi surse de hrană locală naturală. Iar în al treilea rând, eram într-un moment al vieţii în care ne doream să demarăm un business, un proiect personal în care să ne concentrăm energia şi experienţa acumulate până la acel moment.“

Cum România este unul dintre cei mai mari producători de miere din Europa, familia Rogojan nu a stat prea mult pe gânduri până când a decis să includă şi acest produs în gama de bunătăţi din băcănie.

„Colaborăm cu apicultori care produc miere pură, netratată termic, din culturi bio sau floră spontană. Mierea este un aliment foarte popular, unul dintre cele mai gustoase şi sănătoase produse ale naturii, iar noi o oferim clienţilor doar în forma sa pură, indispensabilă unei alimentaţii sănătoase“, mai spune Laura Rogojan.

Dincolo de tipuri clasice, precum mierea de salcâm, de rapiţă, de floarea- soarelui sau polifloră, Băcănia ROD a plăsmuit şi câteva combinaţii mai rare, precum amestecul delicios de miere cu sâmburi de migdale şi caju. În plus, alte două asocieri sunt gata să iasă pe piaţă, şi anume mierea de salcâm cu miez de nucă şi mierea de salcâm cu nuci de Brazilia şi sâmburi de caise.

„Am plecat de la ideea de a savura o gustare sănătoasă şi energizantă în acelaşi timp. Produsul se poate servi ca atare, fiind echivalentul batoanelor energizante, şi se adresează cu precădere persoanelor active.“

În funcţie de tip, mierea se obţine fie prin prelucrarea nectarului şi a polenului culese de albine din florile plantelor, fie prin fagurii „construiţi“ de albine.

„Mierea a fost singurul îndulcitor care a fost disponibil pe scară largă oamenilor, înainte de producerea în masă a zahărului. Aceasta se poate regăsi în toate cele trei mese ale zilei. Astfel, la micul-dejun putem asocia mierea cu cereale şi iaurt, la prânz o putem folosi pentru glazurarea fripturilor, iar la cină o regăsim ca dressing în salate“, mai spune Laura Rogojan de la Băcănia ROD.

Aşa cum călătorului îi stă bine cu drumul - sau, altfel spus, albinei îi stă bine cu zborul din floare în floare - nici mierea nu poate sta singură, aşa că se potriveşte bine de tot cu un platou de brânzeturi maturate de pildă, combinaţie în care aduce un plus de rafinament, temperând aroma puternică a brânzeturilor. Iar cu un pahar de vin alături, tabloul e perfect!

Pe lângă tipurile de brânzeturi fine, familia Cimbru din Botoşani - care vinde miere sub brandul Zumm - propune folosirea mierii şi în smoothie-uri, clătite sau pufoasele waffles. Businessul din Moldova produce o varietate mare de tipuri de miere, de la cele clasice - precum mierea polifloră, de tei, de salcâm, de floarea-soarelui - până la cea cu lavandă, cu cimbrişor, cu spirulină, cu turmeric sau cu chilli.

„Modalitatea de preparare a fiecărei specialităţi diferă. La unele, pur şi simplu, constă în amestecul ingredientelor, aşa cum se întâmplă, de exemplu, la mierea cu spirulină. La altele, mierea este pură, cum e cazul celei de salcâm“, povesteşte Iulian Cimbru, cofondator al brandului Zumm. La unele există mai multe etape; de exemplu, mierea cu lavandă este produsă prin amestecarea mierii cu florile de lavandă, după care acestea sunt lăsate la macerat aproximativ două săptămâni, timp în care uleiurile esenţiale din lavandă sunt „absorbite“ de miere, aceasta având o aromă specifică, după care florile sunt extrase din miere. „În consecinţă, şi timpul de producţie diferă, de la câteva ore, la două-trei săptămâni“, adaugă Iulian.

Din statisticile făcute pe piaţa locală, el a constatat că mierea de salcâm, cea mai dulce şi bogată în glucide, este sortimentul preferat în România. Mierea de cimbrişor, pe care familia Cimbru o produce - la fel ca pe toate celelalte tipuri - în stupina proprie din comuna Dobârceni, judeţul Botoşani, este recomandată pentru afecţiuni ale căilor respiratorii sau tuse, având un gust uşor mentolat.

Mierea cu spirulină (ingredient adus tocmai din Burkina Faso) este bogată în proteine şi fier, cea cu turmeric are efect antioxidant şi ajută la detoxifiere, iar mierea cu chilli vine la pachet cu proprietăţi terapeutice, având şi un gust inedit pe

deasupra. În funcţie de sortiment, preţurile variază între 20 şi 40 de lei pe borcan. Sub brandul Zumm, există şi miere cu căpăceală, unde căpăceala reprezintă capacul de ceară al fagurelui, un amestec de miere, ceară şi propolis, care ajută la întărirea imunităţii.

„Pentru prepararea specialităţilor, am făcut un research (un studiu - trad.) îndelungat, am studiat ce exista deja pe piaţa din România, ne-am consultat cu specialişti în nutriţie, am făcut mai multe degustări pentru a stabili proporţiile ingredientelor şi în funcţie de gust“, spune Iulian Cimbru. Iar rezultatul e unul dulce, garantat!

Dar, pentru că ştim şi noi că gusturile nu se discută, vă lăsăm să alegeţi ce fel de miere să vă îndulcească dimineţile, amiezile, serile. Viaţa numai lapte şi miere nu-i departe, să ştiţi!