Reinterpretarea tradiţiilor, fie că este vorba de artă sau de gastronomie, pare a fi punctul de start al multor proiecte din ultimii ani, dar tocmai această abundenţă face dificilă reperarea iniţiativelor cu adevărat interesante. Cosmin Florea şi proiectul său Cosmiq, prin care revizitează covoare transilvănene şi ceramică veche, ies însă în evidenţă, nu prin încărcătura pieselor, ci printr-o armonie a liniilor care parcă te transpune în alte lumi.
Designul nu a fost o întâmplare pentru Cosmin Florea, ci un drum urmărit încă din liceu.
„Am fost într-un liceu cu profilul de arhitectură şi design. Acolo am avut un profesor absolut minunat, mare admirator al curentului Bauhaus (abordare a designului prin care producţia de masă a fost îmbinată cu o viziune artistică, fără ca obiectele care se înscriu în acest curent să-şi piardă funcţionalitatea – n. red.), care acum mă obsedează şi pe mine. Cred că el a plantat sămânţa asta în mine, care în timp a prins contur şi acum a dat roade“, spune Cosmin Florea, care din 2019 îşi împarte munca între Bucureşti şi Bruxelles.
În anii de după liceu, el s-a format ca scenograf, meserie care îi permite să-şi pună la un loc pasiunea pentru arhitectură, design şi modă.
„Colaborez de aproape 10 ani cu regizorul Radu Afrim, cu care străbat ţara pentru diverse proiecte de teatru.“
Una dintre colaborările dintre Afrim şi Cosmin Florea a fost scenografia pentru Pădurea Spânzuraţilor, piesă jucată pentru prima dată în 2018, an de centenar pentru România, şi care de atunci se desfăşoară cu casa închisă.
Spectacolul imaginat de Radu Afrim şi pus în scenă de Cosmin Florea este tot o reinterpretare, una dintre cele mai reuşite, a unei opere majore a literaturii române în care regizorul porneşte de la premisa că romanul lui Rebreanu nu este un roman de război, ci unul psihologic.
Departe de orice formă de naţionalism, spectacolul provoacă la o reflecţie lucidă asupra stării naţiei, la o confruntare clară cu trecutul nostru istoric, un dialog între vocea prezentului şi cea a istoriei. O voce surdă, şoptită sau răspicată, insinuantă sau răscolitoare, prin care evenimentele unei lumi sfârtecate de masacre rostesc adevăratul lor nume în faţa timpului, o voce care are timbrul specific şi intonaţia regizorului Radu Afrim, conform prezentării piesei de pe site-ul Teatrului Naţional Bucureşti.
„Nu vreau să pun în scenă cartea lui Rebreanu, vreau să chestionez puţin ce s-a întâmplat cu noi în suta asta de ani şi unde suntem… S-ar putea să fie ambiţios, riscant, kitschos, greşit, dar aş vrea să pun faţă în faţă soldaţii aceia care au luptat pentru ceva atunci, deşi mulţi nu ştiau pentru ce luptă, cu nişte tineri din zilele noastre, cu nişte dialoguri şi întrebări: ce aţi făcut în 100 de ani, cine eram noi la vârsta voastră, ce am făcut…“, spunea Radu Afrim.
Pornind de la acest deziderat regizoral, Cosmin Florea, scenograful, a utilizat întreaga suprafaţă a uriaşei scene a sălii mari şi a creat un spaţiu de joc de o rară spectaculozitate, în acord cu viziunea regizorală.
Această abilitate de a reinterpreta ceva clasic într-o notă atât de personală încât ridică săli în picioare i-a permis lui Cosmin Florea să lanseze un alt proiect, Cosmiq, un spaţiu creativ în care designerul regândeşte, pentru moment, două produse: covoarele tradiţionale şi ceramica.
Cosmin Florea, designer: „Modelele disponibile comprimă vizual sensibilitatea mea pentru viaţa simplă de la sat, naturile statice şi frumuseţea corpului uman. De obicei, covoarele tradiţionale sunt foarte încărcate, însă eu mi-am dorit exact opusul. Lucrând la ele, simt că mi-au adus linişte interioară şi bucurie. Şi cumva dacă toate acestea pot fi resimţite şi de alţi oameni, simt că am reuşit să transmit puţin din emoţia întâlnirii mele cu natura.“
„Totul a pornit acum câţiva ani, într-o vacanţă în satele din Transilvania. Acolo am descoperit ceramica de Saschiz, în a cărei simplitate m-am regăsit foarte mult. A urmat apoi un proces îndelung de documentare prin albume vechi, muzee etc. Aşa am ajuns să descopăr şi vechile metode de realizare a covoarelor.“
Cosmin Florea spune că prin prima sa colecţie şi-a dorit să reinterpreteze într-o notă minimalistă covoarele tradiţionale româneşti, având la bază picturile şi desenele sale. „Modelele disponibile comprimă vizual sensibilitatea mea pentru viaţa simplă de la sat, naturile statice şi frumuseţea corpului uman. De obicei, covoarele tradiţionale sunt foarte încărcate, însă eu mi-am dorit exact opusul.“
Fiecare covor este realizat manual, din lână colectată local, într-un atelier din Oltenia, printr-o tehnică străveche numită „scoarţă“, inclusă în Patrimoniul UNESCO. Pentru cea mai mică dimensiune, de doi metri pătraţi, se lucrează zilnic timp de aproape o lună.
Scoarţele, covoare tradiţionale româneşti şi moldoveneşti, au intrat în patrimoniul intangibil al UNESCO în 2016. Aceste covoare, expuse mai ales pe zidurile caselor, făceau uneori parte din zestrea fetelor de măritat, varietatea tehnicilor permiţând uneori chiar identificarea zonei din care provenea un anumit ţesător.
Mai mut, cum tehnica de realizare a unor astfel de covoare se transmitea din mamă-n fiică şi era de obicei o activitate de grup, scoarţele deveneau agregatoare de comunităţi şi oglinda creativităţii acestora.
În timp ce covoarele lui Cosmin Florea sunt ţesute într-un atelier din Oltenia, ceramica este realizată personal în Bruxelles.
„De aproape doi ani locuiesc între Bucureşti şi Bruxelles, iar ceramica am decis să o realizez în atelierul din Belgia. Iniţial, am avut ca inspiraţie vechea ceramică din Transilvania, însă în timpul lucrului mi-am dat seama că îmi doresc să mă exprim mai liber şi am abordat o direcţie sculpturală/organică, inspirată de natură şi de perioada anilor ’50-’60 din arhitectură şi design.“
Artistul spune că toate aceste piese reprezintă pentru el transpunerea naturii în câteva elemente de bază: simplitate, frumos şi simbioză.
„Lucrând la ele, simt că mi-au adus linişte interioară şi bucurie. Şi cumva dacă toate acestea pot fi resimţite şi de alţi oameni, simt că am reuşit să transmit puţin din emoţia întâlnirii mele cu natura.“
O parte din piesele realizate de Cosmin Florea vor fi prezente în cadrul expoziţiei Daydreaming, realizată de galeria Epretext din Timişoara, iar vasul Thesium (pagina alăturată - n. red.) va fi expus la Paris Design Week în urma unei selecţii internaţionale.
Mai departe, trecând prin această perioadă de pandemie, Florea spune că proiectele viitoare nu vor experimenta o schimbare stilistică, fragilitatea şi claritatea liniilor care i-au caracterizat munca până acum urmând a fi ghizi în continuare.
Ceva se va schimba totuşi.
„Pentru mine a fost o perioadă benefică. Cred că această conştientizare a fragilităţii noastre m-a ajutat să mă focusez pe lucrurile cu adevărat importante şi am avut mai mult timp să experimentez. Creativ, nu cred că voi aborda diferit lucrurile, doar voi încerca să fiu mai atent cum îmi gestionez timpul şi proiectele.“
