Arts & Design

Bucureştiul altfel: Ce ar trebui să ştii despre Romanian Design Week, cel mai mare eveniment al industriilor creative, unde sunt aşteptaţi 150 de designeri şi 30.000 de vizitatori

17 mai 2018 1743 afişări de Roxana Petrescu
Din aceeaşi categorie

Bucureştiul este sumă de la unu la infinit de motive care te fac să-l urăşti. Ore pierdute în trafic, cor de claxoane, nervi, gropi în şosele. Paradoxal însă, la fiecare final de săptămână, oraşul este invadat de turişti, barurile şi restaurantele de aici apar în reviste globale, unul dintre factorii care schimbă aerul din capitală fiind o „ghildă“ aparte de artişti şi designeri. Poate nu vă întâlniţi cu această comunitate în fiecare zi, dar sigur veţi interacţiona cu ea în cadrul celei de-a şasea ediţii a Romanian Design Week (RDW), un eveniment care-ţi arată Bucureştiul altfel, Bucureştiul „paralel.“

„Prima ediţie a RDW a avut loc în anul 2013 şi s-a desfăşurat sub semnul «Preview-ului», marcând efortul de a înţelege ce poate să însemne o expo­ziţie de design în Ro­mânia“, spune An­drei Borţun, omul din spatele The Institute, nucleul dur de la care a pornit ideea RDW.

Ediţia cu numărul unu a RDW a avut loc la Palatul Ştirbei şi a prezentat lucrările a peste 60 de designeri şi arhitecţi români.

„Expoziţia propunea doar o introducere în domeniu, un ABC al disciplinelor respective şi a celor mai cunoscute nume de designeri români.“

RDW 2018, care va avea loc în perioada 18-27 mai, arată însă diferit, complexitatea evenimentului şi creşterea numărului de participanţi vorbind de la sine despre amploarea pe care au luat-o industriile creative în România.

„Anul acesta, expoziţia centrală prezintă lucrările a aproximativ 150 de designeri români, dar pe lângă aceasta, festivalul propune publicului bucureştean o serie de noi formate şi evenimente, un discurs despre creativitatea bucureşteană şi ce poate ea să producă.“

Dacă anul trecut, expoziţia centrală a avut loc la garajul Cobălcescu din Bucureşti, spaţiu care între timp s-a transformat într-un concept store Mega Image, în 2018 Palatul Telefoanelor, clădire situată pe Calea Victoriei, va avea rolul de gazdă.

„Simbol al modernismului şi al perioadei interbelice, Palatul Telefoanelor a reprezentat un punct de cotitură al arhitecturii bucureştene“, spune Borţun.

Potrivit acestuia, Palatul a fost construit între anii 1929 - 1934 într-un mod specific zgârie-norilor americani, având caracteristici reprezentative ale stilului Art Deco.

„Construcţia a fost prima clădire înaltă cu schelet metalic din România, iar până în anii '70 a rămas cea mai înaltă clădire din oraş.“ 

Ediţia de anul acesta a RDW va prezenta cele mai bune lucrări de design de obiect, design grafic, fashion, arhitectură şi arhitectură de interior din ultimul an. 

„Pe lângă expoziţia centrală, RDW propune anul acesta şi o serie de formate noi. Astfel, evenimentul propune primele premii de design românesc, o nouă ediţie Show OFF, un format iniţiat de partenerii de la UniCredit Bank, care va avea loc în Palatul Universul, dar şi un weekend dedicat cartierului creativ din Bucureşti (19-20 mai), care va sublinia efervescenţa creativă bucu­reşteană şi va demonstra probabil că aceasta are potenţialul de a deveni un instrument de dezvoltare social-culturală, dar şi economică.“

Aici este cheia.

Bucureştiul este un oraş lipsit de landmark-uri. Dincolo de Casa Poporului - o clădire care prin faptul că rămâne închisă nu permite dezvoltarea bulevardului care o conectează cu oraşul - sau de Arcul de Triumf - o replică a celebrului original francez -, Capitala nu are alte repere.

Interesant este că în absenţa obiectivelor turistice, Bucureştiul este plin de străini în weekend. Ce vizitează aceşti oameni, în contextul în care cozile nu se fac la muzee? RDW ar putea fi o explicaţie, de exemplu. 

„Ne aşteptăm la o creştere a vizitatorilor şi aproximăm că vom depăşi pragul de 30.000 de oameni, din care - ştim de la ediţiile precedente - că o bună parte sunt străini sau turişti. Iar anul acesta anticipăm că procentul acestora va creşte semnificativ.“

Andrei Borţun mai spune că, în opinia sa, weekendul de 19-20 mai va aduce cea mai mare suprapunere de evenimente, energii şi sinergii creative din Bucureşti.

„Pe lângă deschiderea expo­ziţiei de la Palatul Telefoanelor, bucureştenii vor putea descoperi Cartierul Creativ al Bucureştiului, într-un eveniment de 48 de ore dedicat numai lui, care va presupune transformarea unor străzi în pietonale şi spaţii care dovedesc că Bucureştiul are potenţialul de a se poziţiona ca o destinaţie cultural-creativă pe harta Europei.“

Cartierul Creativ este un cartier temporar în care sunt incluse clădiri precum Palatul Universul, aceste „corpuri“ devenind scena unor evenimene de design pe durata RDW.

Borţun mai spune că RDW s-a născut din conştientizarea faptului că România are nevoie de un eveniment amplu, care să vorbească despre industrii creative şi despre potenţialul acestora din punct de vedere social şi cultural, dar şi din punct de vedere economic.

„Bucureştiul cred că s-a schimbat în aceşti ani în primul rând prin faptul că este mai animat şi mai conştient de potenţialul pe care îl au comunităţile sale creative şi rezultatele muncii acestora. Cred că instinctul de promovare a ce e valoros a crescut, la fel ca şi atitudinea colaborativă şi incluzivă. Iar asta este probabil cea mai importantă schimbare.“

Ce este însă foarte interesant sunt particularităţile creativităţii locale.

Lipsită de sprijin sau de fonduri, uneori chiar şi de deschidere, creativitatea românească a crescut pe un sol arid, dar a dezvoltat astfel un soi de rezistenţă aproape magnetică.

„Particularitatea creativităţii româneşti cred că vine din suma provocărilor la care a trebuit să răspundă şi să se adapteze, fie ele de natură socială, culturală sau financiară. Designul românesc cred că se poate remarca printr-un grad ridicat de manufactură şi printr-un mix interesant între tehnici locale şi o estetică care să reuşească să sedimenteze influenţe foarte variate“, explică Borţun.

Este greu de vorbit astfel de anumite tendinţe în designul românesc, dar există elemente de identitate naţională cuprinse în fiecare proiect.

„Sunt proiecte foarte variate şi asta cred că este valoros la această expoziţie - că este o galerie de ce poate oferi mai bun creativitatea românească astăzi. Aceasta îşi propune să poziţioneze Bucureştiul ca o destinaţie creativă.“

Odată cu dezvoltarea unui design cu totul aparte, şi relaţia bucureştenilor cu oraşul lor s-a dezvoltat în ceva mai... deosebit.

Bucureştiul ne împinge în corzi în fiecare dimineaţă, dar este şi oraşul pe care iubim să-l urâm. Jurăm că plecăm, dar rămânem... măcar până la noua ediţie a RDW.