Arts & Design

Cum s-a schimbat arta în vremea COVID-19: interferenţa tehnologiei şi mixul dintre online şi offline sunt principalele noutăţi. „Arta este şi necesitate, şi plăcere, şi răsfăţ la un loc"

22 sep 2020 404 afişări de Cristina Roşca
Din aceeaşi categorie

Licitaţii de artă organizate obligatoriu online. Spectacole de teatru sau operă difuzate în mediul virtual pentru că spectatorii nu au voie în sală. Muzee şi galerii de artă regândite pentru a fi pretabile măsurilor de distanţare. Evenimente reconstruite din temelii pentru a nu fi anulate. Îmbinarea online-ului şi a offline-ului. Interferenţa tehnologiei. Toate acestea vorbesc despre acelaşi lucru: arta în vremea pandemiei.

De ce a fost nevoie de atât de multe eforturi pentru ca arta - în orice formă a ei - să reziste în aceste vremuri grele? Este ea o nevoie sau o plăcere? „Arta este şi necesitate, şi plăcere, şi răsfăţ la un loc. Comunitatea ştiinţifică din toată lumea lucrează intens la un panaceu pentru... ştim noi ce, dar în atelierele de creaţie artiştii din întreaga lume lucrează la un «panaceu» emoţional. Arta şi frumosul vor continua să existe mereu în viaţa noastră“, spune Ioana Ciocan, director general Art Safari Bucureşti, cel mai mare eveniment dedicat artei din România.

Acesta trebuia să aibă loc în a doua parte a lunii mai din 2020, însă evenimentele din acest an au făcut ca Art Safari Bucureşti, cel mai mare muzeu temporar din România, să îşi deschidă porţile pentru iubitorii de artă între 11 şi 27 septembrie 2020 în Bucureşti. Evenimentul s-a prelungit cu o săptămână datorită cererii mari.

Acesta se desfăşoară în Victoria Tower din centrul Capitalei – o clădire de secol XXI proiectată să reflecte avansul tehnologic, în perfect acord cu arhitectura zilelor noastre, aflată pe Calea Victoriei la numărul 15.

„Este puţin diferit de până acum, purtăm măşti, vizităm pavilionul pe un circuit stabilit dinainte, ne protejăm unii pe alţii şi ne bucură astfel împreună de expoziţiile special create.“ Accesul fiecărui vizitator în muzeul temporar Art Safari se face controlat, iar traseul de vizitare este unul tip circuit unidirecţional, prin stabilirea unor fluxuri de vizitare în zone expoziţionale diferite. Vizitato­rilor este verificată temperatura la intrarea în spaţiul expoziţional, aceasta fiind o condiţie obligatorie de acces. De asemenea, accesul publicului este permis numai în condiţiile purtării corespunzătoare a măştii pe toată durata vizitei. În plus, vizitatorii sunt rugaţi să îşi dezinfecteze mâinile cu dezinfectant pe bază de alcool, care va fi pus la dispoziție la intrarea în Art Safari şi în multiple alte puncte, la fiecare nivel expoziţional.

„Sunt bucuroasă că toate expoziţiile anunţate iniţial pentru această ediţie au fost menţinute, ba chiar am adăugat una nouă în program, care conţine exclusiv lucrările create de cei mici în perioada în care au stat acasă – Art Is Your Superpower.“ Printre nou­tăţile ediţiei 2020 se numără o expoziţie dedicată lui Sabin Bălaşa, pictor contemporan celebru în anii '80-'90, cea mai mare expoziţie din ultimii 50 de ani dedicată maestrului Gheorghe Petraşcu şi o expoziţie în premieră naţională semnată de Guerrilla Girls, grup a cărui artă a făcut înconjurul lumii.

„Lumea s-a schimbat aproape la 180 de grade în pandemie, iar odată cu ea, şi arta. Arta este unul dintre domeniile care se schimbă odată cu lumea, pentru că acesta este rolul ei, să fie aproape de oameni, să joace activ în viaţa lor“, adaugă Ioana Ciocan.

La rândul său, Andrei Breahnă, managing partner şi cofondator al galeriei Gaep, spune că activitatea galeriilor de artă a arătat destul de diferit din martie încoace pentru că ea se bazează pe o interacţiune directă, constantă şi adesea face-to-face cu diverse categorii de public. Prin urmare, provocarea a fost mutarea acestui dialog în online – fie prin virtualizarea expoziţiilor deja instalate în spaţiul fizic, fie prin participarea la târgurile internaţionale de artă care au organizat ediţii digitale, fie prin crearea unor expoziţii online, ori prin imaginarea unor alte modalităţi, digitale, de a construi un dialog cu publicul în jurul lucrărilor de artă sau chiar al unei singure lucrări (screening-uri online ale lucrărilor video, filmări sau randări 3D de sculpturi, instalaţii şi picturi, aplicaţii VR şi AR).

„Pentru noi, primăvara şi vara lui 2020 pot fi rezumate la o reaşezare a activităţii galeriei pe un alt fundament, unul care înglobează offline-ul şi online-ul. Cum am ajuns aici (varianta fast-forward): cu câteva zile înainte de instituirea stării de urgenţă în martie, deschideam o nouă expoziţie, a lui Damir Očko, pe care am reuşit să o arătăm contactelor noastre în timpul lockdown-ului printr-un sistem online de private view.“ În mai, antreprenorii începeau să lucreze la primele expoziţii online, concepute pentru acest mediu anume, în urma unui apel de proiecte online al Ministerului Culturii. Iar de la sfârşitul lunii iunie până la final de august a avut loc o serie de trei asemenea expoziţii într-un spaţiu dedicat pe site-ul galeriei, Viewing Room, construit pe modelul Online Viewing Room-urilor de la galeriile mari din afară.

„În acelaşi timp, după lockdown, am prelungit expoziţia lui Damir Očko din galerie şi, deşi fluxul de vizitatori neprogramaţi a fost mai mic, au funcţionat bine vizitele programate în avans – oamenii se simt mai în siguranţă aşa, e firesc.“ Iar în septembrie Gaep va deschide o nouă expoziţie, un solo show Răzvan Anton.

„Pe scurt, ne continuăm programul expoziţional stabilit încă de anul trecut, dar vedem expoziţiile din galerie şi cele online ca fiind complementare de acum înainte. Nu-mi închipui cum galeriile s-ar putea întoarce cu totul la modul de funcţionare de dinainte de pandemie, din mai multe motive.“

În primul rând, această criză nu e de scurtă durată, după cum a devenit evident deja. Nu putem să ne ţinem respiraţia, aşteptând să treacă, şi apoi să revenim la vechile obiceiuri. În plus, spune Andrei, o parte dintre schimbările care se petrec acum reverberează în toate straturile vieţii, pe termen lung.

În al doilea rând, încă de dinainte de acest moment de cotitură existau destule voci care chestionau galeriile sub două aspecte: cât de mult se bazează pe târgurile de artă, care proliferaseră în ultimii ani, şi cât de puţin folosesc tehnologiile digitale în părţile esenţiale ale activităţii lor - expunerea şi vânzarea lucrărilor de artă. Pandemia le-a forţat să se gândească în mod real la aceste probleme.

„Având în vedere numărul mare de expoziţii şi alte evenimente online desfăşurate în ultimele luni, mi se pare improbabil ca acesta să devină un capitol închis şi uitat post-COVID-19.“

În acest context, se mai poate vorbi despre artă fără a fi luată în calcul tehnologia? Simona Panait, director de marketing şi online business Samsung România & Bulgaria, e de părere că tehnologia şi arta sunt două domenii care deseori se îmbină excelent. „Tehno­logia are menirea să facă viaţa oamenilor mai uşoară. Atunci când tehnologia îşi uneşte forţele cu arta, în diferitele ei manifestări, consumatorul final beneficiază de o experienţă cu adevărat specială.“ Un exemplu în acest sens este televizorul Samsung The Frame, lansat recent şi în România. Acesta, atunci când este oprit, prin opţiunea art mode, este gândit să arate ca un tablou adevărat, beneficiind de o colecţie de artă dedicată, cu capodopere din muzee de artă din toată lumea.

Relaţia Samsung cu arta nu este una de factură recentă. Ba chiar, la nivel global, gigantul sud-coreean susţine şi porneşte diverse iniţiative artistice. De exemplu, anul acesta Samsung a lansat o competiţie, alături de Niio Art, deschisă artiştilor din întreaga lume, care a avut drept obiectiv să descopere cea mai inspirată operă de artă digitală. „Câştigătorii au avut ocazia de a fi expuşi la nivel internaţional cu ajutorul lui Samsung The Wall, cel mai mare TV produs de Samsung.“ Istoricul Samsung în proiecte artistice datează de câţiva ani buni. La nivel local, compania a fost implicată în galerii de artă digitală, proiecte de artă în realitate augmentată (AR) sau realitate virtuală (VR), a participat la RADAR – festivalul de new media art, primul wallphabet în AR în cadrul festivalului Street Delivery.

„Am avut diferite abordări diferenţiatoare precum vizionarea live în AR pe bancnota de 5 lei a concertelor din cadrul Festivalului George Enescu. Mai mult, am dezvoltat o aplicaţie care să fie partener pentru evenimente urbane, culturale, dar şi un facilitator al experienţelor augmentate.“ Aşa a luat naştere în 2017 aplicaţia dARe by Samsung. Aceasta se adresează tuturor celor care dispun de un telefon mobil şi care doresc să descopere povestea din spatele unei opere de artă sau care vor să urmărească din primul rând cele mai cool întâmplări din oraş.

Totuşi, în ce masură poate fi arta „virtualizată“? E nevoie de contactul direct între privitor şi operă sau nu contează că se interpune un ecran între cei doi?

„Nu cred că există un răspuns definitiv. O instalaţie imersivă care ocupă un spaţiu de zeci de metri pătraţi presupune o altă virtualizare decât o pictură“, spune Andrei Breahnă de la Gaep. Pentru unii, să privească o lucrare de artă pe un ecran poate fi suficient dacă vor doar s-o vadă, dar nesatisfăcător dacă vor s-o şi cumpere. Iar pentru alţii e suficient şi ca s-o achiziţioneze. „Depinde de lucrarea de artă, de privitor, de scopul, contextul, procesul şi modul de virtualizare.“

În acest context al pandemiei, licitaţiile de artă s-au mutat şi ele obligatoriu în online. Casa de licitaţii Vikart a organizat între 8 şi 9 iulie licitaţiile „Reflexii cromatice“, în care au fost prezente opere ale lui Nicolae Grigorescu, Corneliu Baba, Theodor Pallady şi Camil Ressu, şi „Fascinaţia nudului“, ce a întrunit lucrările lui Nicu Enea, Sabin Bălaşa şi Marcel Guguianu. În total, 220 de opere au fost prezentate în cele două licitaţii ce s-au ţinut exclusiv online sau telefonic şi care au fost transmise live pe site-ul companiei şi pe platformele de socializare ale VikArt. Mai mult, cu această ocazie, casa de licitaţii a anunţat că acceptă plata operelor de artă în criptomoneda bitcoin.

„Într-o lume în continuă schim­bare şi adaptare în ceea ce priveşte desfăşurarea tranzacţiilor electronice, Vikart se sincronizează cu noile mijloace de operare internaţionale şi pune la dispoziţia iubitorilor de artă posibilitatea de a tezauriza investiţia plătind în această monedă“, spun oficialii casei de licitaţii. Fără oameni şi fără emoţiile pe care le stârneşte acestora, nu există artă, spune Ioana Ciocan de la Art Safari. Astfel, avem nevoie de artă cu atât mai mult în situaţii dificile, cum au fost ultimele luni pe care le-am trăit. Iar arta a găsit căi neaşteptate pentru a ne da speranţă.

„Oamenii au putut vizita virtual cele mai frumoase muzee ale lumii (pe care altminteri poate nici nu ar fi avut şansa să le treacă pragul) şi s-au bucurat de piese de teatru şi spectacole în faţa ecranelor. Unii dintre ei au avut chiar mai mult timp pentru artă şi cultură în această perioadă, rupţi puţin de agitaţia cotidianului.“

Totuşi, vestea redeschiderii fizice a muzeelor în luna mai a stârnit multă emoţie în rândul iubitorilor de frumos, pentru că a oferit speranţa că lucrurile se reaşază.

Arta înseamnă mult mai mult decât exponatele dintr-un muzeu, în opinia Ioanei Ciocan. Sigur că experienţa vizitării unui muzeu este unică şi ea va putea fi posibilă mult timp de acum înainte, însă arta este deja de ceva timp mai prezentă în viaţa noastră decât am crede.

„Arta este deja virtualizată. Artiştii tineri, dar şi cei consacraţi expun în primul rând în social media, devenit astăzi cel mai mare muzeu virtual, care ne oferă o incursiune virtuală în atelierele lor de creaţie, brandurile, companiile folosesc artă în campaniile lor de comunicare ca să vorbească mai uşor cu publicul lor, jocurile video conţin artă, strada este plină de artă, cărţile conţin artă.“ Muzeele comunică digital cu publicul tot mai activ, oferind o experienţă completă care merge dincolo de vizitarea fizică a expoziţiilor.  

„Expoziţiile online ne-au dat ocazia să iniţiem conversaţii cu publicul şi să prezentăm atât lucrări noi ale artiştilor, cât şi lucrări mai vechi pe care nu le-am prezentat până acum în niciun alt context“, spune Andrei Breahnă, de la Gaep. E vorba despre trei dintre artiştii galeriei, Marilena Preda Sânc, Vlatka Horvat şi Ištvan Išt Huzjan, protagoniştii celor trei expoziţii online din seria Resilience Test, având ca temă comună limitele corpului, vulnerabilitatea şi rezistenţa lui. La fel ca expoziţiile din galerie, aceste prezentări online au un curator, care lucrează îndeaproape cu artiştii. Procesul de realizare e, de asemenea similar – de la selecţia lucrărilor, la comunicarea expoziţiei către diferitele categorii de public. „Foarte important e că aceste expoziţii online ne permit să accentuăm contextul din jurul unei lucrări sau alteia.“

Arta a fost dintotdeauna prezentă în viaţa oamenilor. Ea nu e dispensabilă, crede Andrei. E ceva de care avem nevoie pentru a ne exprima, pentru a comunica, pentru a învăţa emoţii, pentru a privi şi a înţelege mai bine lumea, pentru a ne cunoaşte pe noi înşine.

„Arta înseamnă o emoţie, indiferent de suportul pe care o privim. Dacă până undeva în anii 1960 arta a urmat o linie destul de uşor de imaginat, după această dată lucrurile s-au schimbat radical şi continuă să se schimbe de la lună la lună, aş zice. Cine ştie cum va arăta peste 5-10-20 de ani?“, conchide Ioana Ciocan.