Avem o tradiţie în a ne lăsa surprinşi. Nepregătiţi e cuvântul, de fapt. Nu noi, oamenii de afaceri, nu cetăţenii, ci autorităţile. Iarna nu-i ca vara e o butadă care refuză să dispară în felul în care înţelegem să ne raportăm la viitor. Nu ne mai permitem să trăim de pe azi pe mâine, dintr-o criză în alta, mereu surprinşi şi nepregătiţi. Nicio afacere nu ar supravieţui aşa. Dacă nu comand vara ornamente de Crăciun, în vremea colindelor ridic din umeri în faţa clienţilor. Dar ei au nevoie de lumină, nu de scuze.
Avem un plan, avem un program de guvernare. Avem o agendă. Toate se spun şi se abandonează apoi de îndată ce cel care le-a propus ajunge la putere. E un lucru pe care noi, oamenii de afaceri nu îl putem face. Dacă anunţ o ofertă, trebuie să o pot onora, pentru că altfel nimeni nu se va mai întoarce în magazinele noastre, în staţiile sau reprezentanţele noastre. Dar e momentul să încetăm cu ritmul diferit şi să mergem împreună pe acelaşi drum.
În contextul tendinţelor europene de reducere a poluării, este necesar ca România să stabilească un plan cuprinzător şi sustenabil pentru tranziţia către un sector al transporturilor verde, adaptat la specificul fiecărui mod de transport. Nu a făcut-o nimeni până acum, pentru că 2030 pare departe şi avem mici focuri de stins şi poduri de ţinut în picioare. E modul în care putem pierde din nou bani şi oportunităţi.
E vremea să avem un plan pentru viitor. Şi facem noi primul pas. Concordia, Confederaţia Patronală ce reuneşte 14 industrii şi reprezintă 26% din PIB. Studiul privind Viitorul Transporturilor, realizat de Deloitte pentru Concordia, reprezintă prima foaie de parcurs pentru a atinge ţintele climatice pentru 2030. Avem nevoie de ea. Propunerea unui plan de acţiune cu politici şi măsuri care să conducă la decarbonizarea transporturilor în România, asigurând în acelaşi timp o tranziţie echitabilă din punct de vedere economic şi social e o necesitate pentru toţi.
Concordia vine cu primul plan la care au contribuit şi care a aliniat toate sectoarele economice cheie pentru tranziţia către un transport curat, de la producătorii şi distribuitorii de energie, la producătorii de vehicule, transportatorii rutieri, feroviari şi navali. Ceea ce propune Concordia este discutat şi agreat cu sectoarele economice cheie: producătorii şi distribuitorii de energie, producătorii de maşini, transportatorii rutieri şi feroviari.
România are nevoie de 73.000.000.000 de EURO pentru a finanţa modernizarea întregii reţele de transporturi şi aici nu vorbim de drumuri, ci de întregul ecosistem. O cheltuială şi, în acelaşi timp o oportunitate pentru investiţii. Uniunea Europeană ne pune la dispoziţie fonduri nerambursabile dedicate proiectelor de infrastructură şi pe cele din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, sume pe care trebuie să le atragem pentru investiţii, care să susţină tranziţia către un transport curat, dar este nevoie şi de alocări suplimentare din bugetul de stat şi de surse noi de venituri care să vină în completarea celor deja existente.
Trebuie să stabilim cum facem asta, mediul privat şi politicieni. Acum, căci în câţiva ani va fi prea târziu şi rămânem codaşi, încercând să astupăm o groapă sau două, când putem avea drumul construit. Trebuie să dezvoltăm un cadru fiscal şi de reglementare stabil şi coerent, să elaborăm politicile şi măsurile legate de utilizarea combustibililor, dezvoltarea infrastructurii pe toate segmentele de transport şi pentru toţi combustibilii alternativi care pot contribui la reducerea emisiilor, stimulente financiare şi fiscale sau eventuale restricţii în aşa fel încât să se completeze reciproc, nu să se bată cap în cap, aşa cum s-ar putea întâmpla dacă ne apucăm de treabă în 2029. Noi în mediul privat ştim ce avem de făcut. Am schiţat planul. Drumul îl facem împreună.
Transport rutier
Cum este
- În decembrie 2021, existau 747 puncte de încărcare normale şi cu putere ridicată.
- Numărul vehiculelor electrice şi hibrid s-a dublat în 2021 faţă de 2020.
- 77% din volumele totale de mărfuri erau transportate în reţeaua rutieră în 2020.
Ce trebuie făcut?
- Trebuie implementate zonele cu emisii scăzute în oraşe şi restricţionat accesul vehiculelor Euro 3 şi 4
- Trebuie stimulată dezvoltarea infrastructurii de încărcare electrică – publică şi privată
- Trebuie extinse programele Rabla şi Rabla Plus la vehiculele comerciale, în special stimularea achiziţionării de vehicule compatibile cu GNC/GNL
- Vehiculele care folosesc GNC şi GNL trebuie incluse în programul de reducere a gazelor cu efect de seră în transporturi
- În scenariul Fit for 55 sunt necesare investiţii suplimentare de 220 milioane de EUR pentru staţii şi puncte de încărcare cu hidrogen, GNC şi GNL, accesibile publicului, care să încurajeze decarbonizarea transportului greu şi, prin urmare, reducerea emisiilor în acest segment.
Transport feroviar
Cum este
- 70% din locomotive şi automotoare învechite, 36% din vagoanele de marfă şi 23% din vagoanele de pasageri au depăşit durata normată de amortizare
- DOAR 1,4% din vagoanele de marfă sunt capabile de transport multi-modal
- Doar 37% din reţeaua feroviară este electrificată (4034 km) şi doar 33% din locomotive şi vagoane sunt electrice.
Ce trebuie făcut?
- Investiţiile în electrificarea liniilor feroviare trebuie să reprezinte o prioritate. În cazul în care electrificarea nu este rentabilă, trebuie investit în utilizarea trenurilor cu baterii sau pile de combustie pe bază de hidrogen.
- Ministerul Transporturilor trebuie să implementeze politici fără discriminare între transportul rutier şi feroviar.
- Tranziţia modală de la transportul rutier de marfă la transportul feroviar şi pe căile navigabile interne din scenariul Fit for 55 va genera o reducere de 10% a emisiilor vehiculelor grele în 2030.
Transport naval
Cum este
- Principalele mărfuri transportate pe căile navigabile interne în 2020 sunt minereurile, produsele agricole şi produsele chimice
Ce trebuie făcut?
- Sunt necesare investiţii în îmbunătăţirea infrastructurii de navigaţie pe sectorul România- Bulgaria.
- Dezvoltarea a două terminale GNL în portul Galaţi şi portul Constanţa pentru distribuţie: unităţi de stocare şi capacitate de” buncăraj” de GNL pentru ambarcaţiunile maritime şi cele care circulă pe căile navigabile interne
- Implementarea unui cadru de reglementare pentru alimentarea vehiculelor şi ambarcaţiunilor care utilizează GNL în condiţii sigure şi ecologice
- Subvenţionarea taxelor portuare percepute pentru acostarea navelor propulsate cu GNC sau GNL, biometan, hidrogen sau electricitate;
Combustibili
- Este necesară o promovare la scară largă a combustibililor cu emisii reduse – acest pilon are potenţialul de a reduce emisiile cu 40% până în 2050. Combustibilii alternativi incluşi sunt biocombustibilii, electricitatea, GPL, GNC, GNL şi H2.
- Stimularea infrastructurii de alimentare cu GNC şi GNL prin granturi şi subvenţii
- Introducerea unui cadru de impozitare mai favorabil pentru combustibilii de tranziţie cu emisii scăzute de carbon (GNC, GNL) şi biocarburanţi (biometan, bioetanol)
- Revizuirea, completarea şi simplificarea cadrului de reglementare pentru autorizarea staţiilor de alimentare cu GPL şi GNC, pentru a asigura standarde adecvate de protecţie a mediului şi monitorizarea cantităţilor de GPL livrate în zonele urbane.
- Actualizarea Codului Administrativ pentru a permite primăriilor să închirieze suprafeţe operatorilor care doresc să dezvolte infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice;
- Instrumente financiare pentru persoanele juridice care intenţionează să dezvolte tehnologii şi facilităţi pentru producerea de biocombustibil (şi biometan) din deşeuri şi materii prime nealimentare şi nefurajere.
Mai multe pe www.viitorultransportului.ro
Advertorialele de pe zf.ro sunt marcate cu (P), Advertorial, Articol cu conţinut publicitar sau Opinia Specialistului.
