A dansat şi dansează de când se ştie. A colaborat cu London Fashion Week, Eurovision Song Contest, Vienna Ball, Soho House sau cu Jocurile Olimpice - ediţia din 2012. A lucrat cu oameni de toate vârstele şi din toate domeniile, chiar şi cu membri ai familiei regale din Marea Britanie. Iar acum este primul coregraf în rezidenţă la Claridge’s Hotel, unul dintre cele mai cunoscute hoteluri din Londra, supranumit şi „anexa Palatului Buckingham“ pentru că a găzduit de-a lungul anilor capete încoronate, şefi de stat şi alţi politicieni veniţi în vizită.
Cine este el? Este Marius Caluser, dansator profesionit şi coregraf, profesor de dans care acum încearcă să îi ajute pe alţii să dezlege tainele acestui sport considerat a fi benefic nu doar pentru trup, ci şi pentru minte. Nu degeaba cercetătorii unora dintre cele mai prestigioase universităţi din lume, în frunte cu Harvard şi Columbia, afirmă că dansul, la fel ca muzica, pune creierul în mişcare, având efecte pozitive nu doar asupra stării de spirit, ci şi asupra memoriei şi asupra altor funcţii. Toate aceste efecte, Marius le-a testat pe pielea sa, cu mult înainte de a începe să predea.
„Cariera mea a început probabil înainte să am buletin. Fac parte dintre acei puţini oameni norocoşi care s-au născut cu un scop anume - al meu fiind să dansez şi, prin dans, să schimb vieţi“, spune Marius Caluser.
S-a născut în 1991, în frumosul Cluj-Napoca după cum îl descrie chiar el. Circa două decenii mai târziu, în 2011, s-a mutat la Londra, oraş considerat de mulţi ca fiind capitala culturală, gastronomică şi financiară a Europei. A plecat pentru un alt început, o altă viaţă, o altă oportunitate, după cum spune el.
„Mi-am început cariera ca instructor de dans sportiv la cel mai vechi studio de dans din lume, Arthur Murray.“ Iar după trei ani a decis să meargă pe alt drum, mai exact să fie pe cont propriu, independent.
„Am realizat că vreau mai mult decât orice să inspir şi să schimb vieţi prin dans.“
Astfel, acum el este instructor independent acreditat de British Dance Council, reprezentând Marea Britanie în concursurile Pro-Am naţionale şi internaţionale. Competiţiile Pro-Am sunt cele de dans sportiv în care un dansator amator face pereche cu unul profesionist, însă doar primul este judecat pentru performanţa sa, acesta din urmă având rolul doar de a-l pune în valoare pe partenerul său.
Marius Caluser este totodată primul coregraf în rezidenţă la Claridge’s Hotel, unul dintre cele mai cunoscute din Londra. Aici el oferă lecţii de vals, tango sau samba celor care vor să dezlege tainele acestui sport. „La Claridge’s colaborez de asemenea cu actori, artişti, modele şi designeri pentru diferite proiecte în media, TV şi modă.“
Dansul a intrat în viaţa sa încă de când avea o vârstă foarte fragedă şi nu a mai plecat niciodată. Ba din contră, s-a transformat apoi în pasiune şi ulterior în carieră.
„Familia mea, în special bunica, şi-a dorit să cresc şi să mă dezvolt într-un mediu diferit. Un mediu în care nu aş fi luat-o «pe ulei», vorba ardeleanului.“
Astfel, a fost înscris la vârsta de şase ani de către bunica sa la clubul de dans sportiv Quickstep, din Cluj-Napoca. O descrie drept cea mai bună decizie luată vreodată. „Mai apoi am început să concurez, iar restul e istorie.“
Deşi cariera şi de altfel aproape toată viaţa lui Marius este legată de dans, el a absolvit Colegiul Naţional „George Coşbuc“ din Cluj-Napoca, cu specializarea studii europene, studiind apoi jurnalism la facultatea de profil din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai.
„Dansul nu m-a părăsit însă niciodată. Chiar şi primul job în TV pe care l-am avut a îmbinat ambele domenii, mai exact am predat live telespectatorilor, la o televiziune locală, paşii esenţiali de dans.“
Marius este de părere că fiecare persoană poate dansa. Nu există - contrar aşteptărilor - antitalent.
„Când mergi la o petrecere, toată lumea dansează - bine, prost, dar toată lumea dansează. Nu cred în antitalent.“ Crede însă în oameni cu abilităţi de învăţare diferite.
De altfel, majoritatea studenţilor săi au început de la zero acum câţiva ani şi acum concurează alături de el în competiţiile Pro - Am naţionale şi internaţionale, obţinând rezultate impresionante.
„Momentan (în decembrie 2019), două dintre studentele mele sunt singurele reprezentante ale Marii Britanii calificate în finală la cel mai mare festival de dans din lume - Blackpool Dance Festival.“ Tot ele au fost medaliate cu aur şi argint în luna octombrie, anul trecut, la Miami, la campionatele naţionale ale Americii la secţiunea smooth şi latino.
„În dans, eu aş estima că doar 10% e talent, restul e muncă, muncă, muncă şi... multă pasiune.“ În cazul său raportul arată un pic diferit şi anume 90% e pasiune şi 10% muncă.
„Talentul cred că vine din interior, din pasiune, din iubirea pentru dans.“
În trecut, când încă participa la concursuri, se antrena şi 6-8 ore pe zi, dar acum este, după cum spune chiar el, într-un alt moment al carierei. „Sunt focusat pe studenţii mei, aşadar majoritatea timpului instruiesc, ceea ce înseamnă 8-10 ore pe zi.“
Marius acordă doar lecţii în privat - adică lecţii la care participă doar profesorul şi studentul sau respectiv studenta. De obicei, există un pachet iniţial de cinci lecţii de cunoaştere pentru că trebuie stabilit dacă părţile pot lucra împreună. Iar apoi, el recomandă un program de lungă durată, creat special pentru nevoile şi preferinţele studentului. De altfel, majoritatea studenţilor săi dansează astăzi cu el de peste opt ani.
„Pentru mine, clienţi şi studenţi sunt două lucruri foarte diferite.“ Când vine vorba de clienţi, Marius spune că a colaborat cu London Fashion Week, Eurovision Song Contest, Vienna Ball, Soho House sau Jocurile Olimpice - ediţia din 2012. Are în portofoliu şi diferite evenimente de caritate, gale sau premii.
„Dacă vorbim de studenţi, instruiesc şi lucrez cu diferiţi oameni, de diferite vârste şi abilităţi de învăţare - de la începători sau dansatori profesionişti, la celebrităţi, politicieni şi chiar şi membri ai familiei regale“, spune el fără a oferi nume sau detalii.
Nicio zi din viaţa sa nu este asemănătoare cu alta. În fiecare zi are un alt proiect, un alt concurs cu studenţii de pregătit, un alt show. „Pot doar să spun că am câteva ritualuri pe care le practic în fiecare zi, indiferent de situaţie.“
Mai exact, doarme opt ore pe noapte minimum, se trezeşte la 6:30 în fiecare dimineaţă, pentru ca ora 7:00 să îl găsească la sala de fitness. Bea zilnic cel puţin trei litri de apă.
„Am un uscător de păr în geantă mereu - în caz că plouă - şi îmi acord o oră în studioul de dans cu mine însumi. Dansul îţi poate schimba starea de spirit instant.“
Despre dansul sportiv în general, el afirmă că e foarte complex, mai ales dacă vrei să concurezi la un nivel înalt. Tehnica fiecărui pas, ritmul, tempoul, direcţiile - toate aceste detalii fac ca fiecare dans să aibă caracterul şi dificultatea lui.
„Pentru începători însă, cred că samba ar fi cel mai complex din cauza ritmului şi bounce-ului. Iar cha-cha e cel mai expresiv. Desigur, asta depinde de personalitatea şi de abilitatea de a învăţa ale fiecăruia.“ Uitându-se în urmă, spune că îi e greu să aleagă un singur moment marcant din carieră.
Totuşi, probabil, cel mai important moment din cariera sa este prezentul. Mai exact, faptul că dansează, în capitala dansului sportiv - Londra, călătoreşte în jurul lumii şi prin dans reuşeşte să întâlnească persoane cu care nu credea vreodată că se va întâlni.
„Şi chiar reuşesc să le schimb vieţile. La polul opus, cel mai dificil moment a fost să renunţ la România, la familia şi la prietenii mei, la iubirea adevarată pe care doar noi, românii, o cunoaştem. Dar FaceTime ajută!“
Şi, bineînţeles, ajută şi dansul, care a rămas constanta din viaţa sa.
