Style

O poveste despre mecanisme, complicaţii şi materiale inovatoare, sub numele orologeriei elveţiene Hublot

30 mai 2017 1090 afişări de Cristina Rosca
Din aceeaşi categorie

Era anul 2011 când Bernie Ecclestone, fostul preşedinte şi CEO al Formula 1 şi totodată unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, apărea într-o reclamă cu ochiul învineţit şi cu alte evidente semne de violenţă pe faţă. Mesajul campaniei era „Vedeţi de ce sunt în stare oamenii pentru un ceas Hublot?“ („See what people would do for a Hublot?“). Campania a apărut de altfel la scurtă vreme după ce patru bărbaţi l-au atacat pe magnatul britanic şi i-au furat ceasul Hublot evaluat la 200.000 de lire sterline la acea vreme.

Orologeria elveţiană Hublot a fascinat cunoscătorii, dar nu numai, încă de la lansare şi continuă să o facă şi astăzi. Ceasurile Hublot sunt printre cele mai uşor de recunoscut ca design, orologeria ră­mânând de-a lungul anilor fidelă aceluiaşi stil. Iar când vine vorba de mecanisme, complicaţii şi materiale inovatoare, puţine case se pot lăuda cu la fel de multe noutăţi. Doar la ediţia din acest an a Baselworld, cel mai important eveniment din industria orologeră, locul care dă ora exactă în domeniu, compania a prezentat nu mai puţin de 100 de noutăţi.

„Dintre lansări, amintesc doar câteva. La Basel am prezentat o nouă formă a carcasei pentru Techframe (Techframe Ferrari 70 Years Tourbillon Chronograph - n. red.) pentru a celebra aniversarea de 70 de ani a Ferrari, partenerul nostru de cursă lungă. Inspirată de caroseria superuşoară a bolizilor Ferrari, carcasa Techframe a fost creionată chiar de Flavio Manzoni, şeful departamentului de design al constructorului auto italian“, povesteşte Benoit Lecigne, executivul care în 2010 a preluat funcţia de brand director al Hublot pentru Franţa, Marea Britanie, Irlanda, Europa de Est şi ţările Benelux.

Tot la Baselworld Hublot a lansat primul ceas cu o carcasă din safir albastru. Încă de anul trecut orologeria elveţiană, parte a grupului LMVH începând cu 2008, a lansat o colecţie de ceasuri din safir, un material extrem de greu de prelucrat, care până la momentul acela era folosit pentru piese unicat, create special pentru colecţionari, clienţi fideli ai casei. În afara celor două lansări, Benoit Lecigne aminteşte şi două dezvoltări de gamă. Pentru colecţia Classic Fusion, executivul francez vorbeşte despre lansarea modelelor Classic Fusion Ceramic Blue (cu carcasă de ceramică, după cum îi spune chiar numele), piese atemporale şi elegante. Pentru cei care vor un ceas clasic, sub colecţia Spirit of Big Bang au fost lansate patru modele Moonphase în tonuri de mov, portocaliu, albastru sau chiar roz. O piesă cu un caracter atât de puternic este „îndulcită“ de tonurile vii pe care le poartă cu mândrie.

Benoit Lecigne afirmă că timpul necesar dezvoltării unui nou model variază foarte mult de la un model la altul. Dacă este vorba de o declinare a cadranului spre exemplu, procesul este unul rapid, chiar foarte rapid. Dacă vorbim de o complicaţie inovatoare, atunci pot fi necesari până la cinci ani, cum a fost cazul unuia dintre modelele Manufacture Pieces (MP), mai exact MP - 12 Key of time. Acesta permite purtătorului să controleze timpul, o superputere la care mulţi visează. „Într-adevăr, mecanismul a fost creat pentru a „permite“ timpului să treacă de patru ori mai repede sau mai încet decât în mod obişnuit. Ceasul va continua însă să măsoare ora corectă.“ Mai exact, ceasul poate fi setat pentru a arăta că au trecut patru minute când de fapt s-a scurs doar unu. Este valabil însă şi „reversul medaliei“, mai exact, poţi face timpul să treacă mai greu. (Cam ce şi-ar dori oricine în vacanţă sau înainte de deadline). În realitate timpul însă se scurge în ritmul propriu.

„Cred totuşi că cel mai important moment în crearea unui nou ceas este conceptualizarea, momentul când o idee se transformă într-o piesă excepţională“, explică executivul. Anterior el a fost director de vânzări pentru Vertu şi brand manager pentru piaţa din Franţa al orologeriei Corum şi al lanţului de bijuterii Equator. Benoit Lecigne a venit recent la Bucureşti pentru evenimentul de numire a Simonei Halep ca brand ambassador al Hublot.

„Simona Halep a devenit prietena Hublot încă din februarie 2016. De ce am decis însă să legăm acest parteneriat? Pentru că Simona nu este doar tenismenă de succes care a câştigat 14 turnee în cariera sa şi care ocupă acum locul cinci mondial. Ea este, mai presus de toate, o femeie dedicată, inteligentă, pasionată şi generoasă. Împărtăşim aceleaşi valori.“

Benoit Lecigne povesteşte că, la începuturi, când brandul nu era încă atât de cunoscut, Hublot căuta parteneri şi ambasadori pentru a câştiga notorietate. Era anul 2006 când orologeria elveţiană a investit pentru prima dată în fotbal. „Scopul nu era doar acela de a rămâne în istorie ca primul brand de lux care să îşi asocieze imaginea cu un sport atât de popular (nu degeaba fotbalul este numit sportul rege - n. red.). Decizia a fost una de marketing, o decizie strategică de altfel. Am mers unde am crezut că putem găsi potenţiali clienţi. Printre suporterii din fotbal există cu siguranţă şi pasionaţi de ceasuri şi există şi copii care visează să ajungă fotbalişti precum aceia care poartă ceasuri Hublot la încheietură.“ Patru ani mai târziu, orologeria elveţiană îşi asocia numele cu nimeni altul decât Diego Ma­ra­dona, legenda fotbalului mondial.

Brandul Hublot a fost fondat în 1980 de către italianul Carlo Croccco, unul dintre moştenitorii dinastiei Binda, cunoscută printre altele pentru ceasurile Breil. Crocco a plecat din companie în 1976 pentru a-şi crea propria orologerie. S-a mutat în Elveţia şi a creat Hublot, nume inspirat de hublourile vapoarelor (franţuzescul Hu­blot). Ceasul pe care el l-a creat venea la pachet cu prima curea din cau­ciuc natural din industria oro­lo­­geriei. Doar procesul de docu­men­tare şi cercetare a durat trei ani.

„Hublot a revoluţionat de multe ori orologeria prin materialele folosite. În 1980, am fost primul brand din industrie care a combinat un material preţios, aurul, cu o curea din cauciuc. Când Jean-Claude Biver a preluat conducerea companiei (şi a devenit şi acţionar minoritar - n. red.) în 2004, el a decis lansarea unui produs iconic, care să poată fi recunoscut dintr-o singură privire. Colecţia Big Bang a devenit apoi rapid un best seller.“ Despre Biver se spune că a salvat industria orologeră elveţiană în anii ’80 când ceasurile japoneze cu baterie erau pregătite să cucerească lumea. Tot el a revoluţionat industria în mai multe rânduri. Există puţine persoane care să fi avut o amprentă atât de puternică în domeniu, iar în timpul mandatului său la Hublot vânzările au crescut exponenţial, iar brandul a ajuns pe buzele tuturor.

„El a venit atunci cu un design nou, unic, mai exact cu o carcasă construită în straturi, ca un sendviş. Un model care pune în practică arta fusion, a contopirii materialelor. Carcasa Big Bang are 69 de componente care permit brandului să se joace şi să combine diferite tipuri de materiale.“

Benoit Lecigne spune că în ultimii ani cel mai impresionant material folosit este aurul de 18 carate care nu se zgârie. Creat în 2012 şi „botezat“ aurul magic, acesta este alcătuit în proporţie de 75% din aur pur şi 25% din ceramică. Şi este patentat pentru minimum 20 de ani.

„Cel mai puternic avantaj al Hublot nu este un element tangibil. Puterea brandului stă în perpetua cercetare şi dezvoltare. Indi­ferent de contextul global, Hublot investeşte continuu, inovează şi surprinde.  Nu ne impunem bariere imaginaţiei. Când avem o idee investim în ea până devine realitate. Mai mult, Hublot păstrează o relaţie apropiată cu clienţii săi pentru a înţelege ce îşi doresc aceştia.“

Executivul francez recunoaşte însă că unul dintre elementele de bază ale succesului Hublot stă în designul produselor. Când pui unul lângă altul un Big Bang, un Classic Fusion, un King Power şi un Spirit of Big Bang, recunoşti esenţa Hublot. Cum? Toate carcasele au forma unui hublou, toate au inelul fixat în şase şuruburi de tip H, toate au curele ce conţin cauciuc şi toate sistemele de închidere sunt în forma literei „H“.

„Deşi lansăm an de an noi modele, rămânem fideli ADN-ului nostru, clienţii noştri ne recunosc dintr-o privire.“

Când vine vorba despre ce îşi doresc clienţii, Benoit Lecigne sumarizează rapid. „Când vinzi ceasuri cu un preţ mediu de peste 10.000 de euro, trebuie să oferi şi design şi caracteristici tehnice.“ Fiecare client este diferit însă, unii caută mecanisme dezvoltate in-house, cum este cazul Unico pentru Hublot. Alţii vor complicaţii aparte. Există şi aceia care vor un ceas care să atragă atenţia. „În cazul Hublot, toate modelele noastre sunt fidele aceluiaşi stil, astfel că sunt uşor de remarcat şi identificat.“ Mai există însă, dincolo de design şi caracteristici tehnice, o caracteristică pe care cumpărătorii de ceasuri o caută, utilitatea. Şi aici intervin smartwatch-urile.

Într-o perioadă în care tehnologia a lansat o nouă revoluţie în industria orologeră, cam ca şi cea a ceasurilor japoneze cu baterie de acum trei decenii, Benoit Lecigne este liniştit. Deşi multe nume din industria orologeră elveţiană şi-au adăugat în portofoliu un smart-watch, Hublot nu are astfel de planuri. De ce? Pentru că, aşa cum se întâmplă în cazul fiecărei revoluţii, aduce ceva bun. „Brandurile vor trebui să îşi întărească poziţiile, cum altfel decât rămânând fidele propriului ADN. Lansările şi strategiile de marketing trebuie să fie consecvente.“

Mai mult, într-o perioadă în care tehnologia avansează cu viteza luminii, smartwatch-urile se demodează rapid. O piesă clasică, construită cu multă migală de artizanii unei orologerii elveţiene este atemporală. Cumperi „eternitatea într-o cutie“.

„Atâta timp cât oamenii vor purta în continuare ceasuri la încheietura mâinii, există încă teritoriu de cucerit în lupta potenţială dintre ceasurile clasice şi smart-watch-uri. Totuşi, într-o lume în care ceasurile nu mai sunt doar un instrument pentru măsurarea timpului, nu cred că cele două sunt competitori direcţi. Consumatorii le pot avea pe amândouă şi de la fiecare pot avea alte aşteptări. Ceasurile clasice şi smartwatch-urile ar trebui să poată convieţui fără să fie nevoie să lupte unul cu celălalt.“

Chiar un mix între cele două lumi ar putea fi cheia pentru viitor, crede Benoit Lecigne.

„Am putea păstra esenţa brandului, dezvoltând brăţări inteligente“, spune el fără a dezvălui încă detalii. Şi, pentru că a venit vorba de viitor, executivul francez adaugă că există trei trenduri care ar putea contura următorii ani ai industriei orologere: digitalizarea, concentrarea businessului în mâinile unui număr mai mic de jucători şi diferenţierea. Şi Hublot pariază pe acesta din urmă. „Succesul Hublot nu a fost construit pe abilitatea brandului de a urma trendurile din piaţă, ci pe abilitatea lui de a le anticipa.“