Style

Hainele, ca o carte deschisă. Pe podiumurile prezentărilor de modă „defilează” tricouri, hanorace şi rochii care transmit tot felul de mesaje

20 mar 2017 444 afişări de Cristina Rosca
Din aceeaşi categorie

Personalizarea a fost şi rămâne epitomul luxului indiferent de domeniu, iar când vine vorba de modă opţiunile sunt multiple. Totuşi, un tricou imprimat cu citatul preferat sau o cămaşă în ale cărei dungi stă de fapt ascuns un mesaj-cheie sunt două dintre opţiunile cele mai simple şi de efect.

Întâi au apărut tricourile imprimate cu chipurile artiştilor preferaţi, fie ei actori sau cântăreţi. Au urmat apoi hainele dedicate unor obiective turistice, cu emblematicul I § NY. Acum a venit vremea citatelor şi a mesajelor cu subînţeles, dedicate minorităţilor sau cauzelor aflate în prim-plan în acest moment. Acesta este un trend readus pe podium de marile case care „capitalizează“ astfel evenimentele actuale de pe scena lumii.

Moda merge de altfel mână în mână cu politica, sociologia şi cu geopolitica, aşa că designerii marilor case au pariat în aceste vremuri tulburi pe mesaje cu impact imediat. Pe podiumurile prezentărilor din sezonul primăvară-vară 2017 au apărut tricouri, hanorace sau rochii care transmit ceva.

Piese imprimate cu „Lesbian“, „Hustler“, „We should all be feminists“ sau „Futuresex“ vorbesc pe o limbă înţeleasă în aceste zile de toată lumea. Egalitatea între sexe şi liberalizarea conceptului de dragoste sunt subiecte care au ţinut atenţia lumii întregi şi care, încă, provoacă discuţii şi controvese. Moda nu a făcut decât să le (re)a­ducă în prim-plan pe podiumurile caselor Christian Dior, Hood by Hai, Barragan sau Paco Rabanne.

Când vine vorba de politică sau geopolitică, nicio perioadă din ultimii 50 de ani nu a fost la fel de „încărcată“. Evenimente locale sau internaţionale i-au făcut pe consumatorii de modă mai mult ca niciodată să vrea să îşi exprime punctul de vedere sau trăirile. Şi ce modalitate mai bună decât cu un mesaj transmis lumii întregi. Hainele sunt de altfel o carte de vizită a fiecăruia dintre noi, aşa că „Trăiască libertatea“ sau „Bunătatea naşte Rai“ vorbesc de la sine. Acestea din urmă sunt două dintre ultimele mesaje pe care le-au imprimat românii de la Mândra Chic, un atelier şezătoare din cadrul Muzeului de Pânze şi Poveşti din localitatea Mândra din Ţara Făgăraşului.

Atelierul a căpătat în ultimii ani tot mai multă vizibilitate tocmai datorită mesajelor actuale, care vorbesc pe limba purtătorilor. Într-o lume a modei „fast-fashion“ şi a giganţilor care produc milioane de „uniforme“, mesajele individuale capătă o altă dimensiune.

„Am pornit la drum cu o serie de mesaje propuse de noi, apoi Tricoul Fain a devenit un proiect cu autor colectiv. Clienţii cer mesaje pentru ei şi au generozitatea să le lase în portofoliul nostru, pentru a mai fi folosite şi de alţii care rezonează cu ele. Şi noi îm­bunătăţim, aproape săptămânal propunerile de mesaje, astfel că astăzi avem câteva sute în total. Adevărul este că nu le-am socotit niciodată“, spune Alina Zară-Prunean, care a început în urmă cu opt ani această afacere de familie împreună cu sora şi mama ei. Totuşi, Mândra Chic rămâne un proiect restrâns, astfel că şansele de a găsi la o petrecere pe cineva cu acelaşi tricou sunt mici.

Printre cele mai populare inscripţii se numără „Fă Rai din ce ai“, „Suntem ceea ce iubim“, „Cele mai crâncene înfrângeri sunt renunţările la Vis“, „dor de ducă“, „my kind of fashion“ şi cele cu personaje din poveştile româneşti.

„Acest trend al mesajelor imprimate pe haine a prins şi prinde tot mai mult pentru că astfel purtătorii pot transmite direct lucruri în care cred sau care îi reprezintă într-un moment sau altul, fără a fi nevoiţi să repete acelaşi lucru fiecărui om pe care îl întâlnesc“, explică Alina Zară-Prunean. Ea adaugă că tricourile realizate de Mândra Chic sunt „un soi de manifest cultural“ pentru că au adunat poveşti, simboluri, reprezentări şi ore multe de dichiseală.

„Sunt piese care pot rămâne în lăzile cu zestre contemporană pentru a fi descoperite şi «citite» peste ani, ca simbol al vremurilor ăstora!“ Şi ce vremuri!