Style

Cum ajungi să ai pantofii Sophiei Loren: „I-am spus că nu am un fetiş pentru picioare, ci sunt un colecţionar. Atunci mi-a făcut cadou şi o geantă.“

20 nov 2014 539 afişări de Cristina Roşca
Din aceeaşi categorie

Giorgio Forni are 67 de ani şi îşi aminteşte că a cumpărat primul său articol de colecţie acum şase decenii de la Lucio Fontana, un cunoscut pictor şi sculptor italian, prieten de-al bunicului său, la rândul său pictor în timpul liber. Tabloul îl mai are şi acum, acesta stând alături de alte mii de obiecte de colecţie - haine, pantofi, sculpturi, picturi, sticle de Murano sau veselă renascentistă - care decorează cele 99 de camere ale castelului pe care îl deţine de mai bine de trei decenii în localitatea italiană Sartirana.

„Mi-amintesc că am văzut tabloul, mi-a plăcut şi i-am spus că vreau să îl cumpăr cu banii mei de buzunar. Îl mai am şi acum.“

Italianul, medic de profesie, transformat în colecţionar de carieră, a avut cea mai recentă vizită în Bucureşti la jumătatea lunii octombrie cu ocazia expoziţiei „100 de ani de made in Italia“. La invitaţia Ambasadei Italiei în România, a Institutului de Cultură Italian şi a brandurilor de modă de lux Max Mara, Alsa Uomo şi Moreschi, Giorgio Forni a venit la Bucureşti cu 300 de piese de modă - în special genţi şi pantofi - create de artişti italieni în ultimul secol. După Afaceri Premium a stat de vorbă cu el pentru a-i afla povestea.

Pasiunea sa pentru artă şi modă i-a fost insuflată de familie încă din copilărie, bunicul său fiind prieten cu mai mulţi artişti italieni. De profesie inginer chimist, bunicul său a fost fermier, însă îşi dedica timpul liber picturii, astfel că toată copilăria Giorgio Forni a fost înconjurat de artişti. „Provin dintr-o familie de avocaţi, doctori şi fermieri, însă toţi au fost pasionaţi de artă.“

Timp de douăzeci de ani şi el a fost medic în Italia, însă în 1992 a decis să renunţe la job pentru că de-a lungul anilor reuşise să construiască mai multe colecţii cu care călătorea în jurul lumii la cererea ambasadelor sau a diverselor muzee.

După artă, Giorgio Forni şi-a descoperit pasiunea pentru ceramică şi apoi, datorită unei prietene de la Veneţia, s-a lăsat fermecat de sticla de Murano, pe care a început să o colecţioneze. Au urmat bijuteriile pe care le cumpăra pentru soţia sa, hainele şi pantofii cu istorie. Nu a renunţat însă nici la artă, fie ea pictură sau sculptură. „Este un virus pe care l-am prins în copilărie şi de care nu o să scap niciodată. Odată ce devii pasionat de asta o să fii mereu «condamnat» să fii colecţionar.“

Nu ştie exact câte piese a adunat de-a lungul timpului, însă cu siguranţă sunt mii, dat fiind că sunt câteva sute de piese de veselă şi porţelanuri şi 1.600 de rochii. „Nu am încă un inventar al colecţiilor mele însă acum o să trebuiască să îmi fac pentru că mă obligă statul, deşi colecţia mea este privată.“ Deşi nu le ştie numărul, are poze cu toate şi Giorgio Forni ştie povestea fiecărei piese pentru că, spune el, fiecare ascunde o istorie personală. El dă exemplul unei perechi de pantofi roşii purtaţi de Sophia Loren. „Mi-amintesc că atunci când am cunoscut-o eram în casa ei de lângă Roma şi tocmai se muta.“ Îşi alegea atunci ce va lua cu ea şi ce va lăsa în urmă şi voia să arunce o pereche de pantofi Mario Valentino. „Am rugat-o să mi-i dea mie pentru colecţie. Mi-amintesc că i-am spus că nu am un fetish pentru picioare, ci sunt un colecţionar. Atunci mi-a făcut cadou şi o geantă.“ Printre piesele pe care le deţine se numără şi creaţii realizate special pentru Julia Roberts, Elton John, Barbra Strei­sand, Nancy Reagan, Nancy Sinatra, Jacqueline Kennedy sau Penelope Cruz.

Ca orice colecţionar adevărat, Giorgio Forni nu îşi ţine colecţiile doar pentru el, ci le prezintă lumii întregi, el călătorind din Brazilia în Thailanda şi din Belarus în România. Doar anul acesta a trecut Atlanticul de zece ori, către Peru, Chile, Uruguay, Paraguay sau Brazilia.

„Mereu merg eu alături de produsele din colecţie, sunt copiii mei.“ Giorgio Forni este adesea invitat atât de Ambasada Italiei din toate colţurile lumii, cât şi de fundaţii sau muzee. În România a ajuns deja de mai multe ori, având expoziţii la Muzeul Naţional de Artă în Sala Oglinzilor (2005 - expoziţia „Fascinaţia modei italiene“), în Parcul Herăstrău (2013 - paradă de modă cu piesele realizate de artiştii italieni ai ultimilor 60 de ani) sau la Muzeul Naţional de Istorie a României (2004 - expoziţie de bijuterii de autor). În miez de octombrie, italianul a venit din nou la Bucureşti cu 300 de piese din colecţia sa.

„Giorgio Forni a fost invitat să prezinte la Bucureşti colecţia de acce­sorii haute couture ca urmare a succesului pe care l-a avut parada de modă din Parcul Herăstrău, în septembrie 2013“, spun reprezentanţii Institutului Italian de Cultură la Bucureşti. Atunci au fost prezentate piese vestimentare realizate de mari stilişti italieni în ultimii 60 de ani. „A fost o paradă inedită, desfăşurată în aer liber, în cadrul primei ediţii a „FestItalia“, o manifestare între festival şi serbare câmpenească, cu multe evenimente culturale, dar şi cu produse tipice italiene“, adaugă ei.

Expoziţia din octombrie 2014 a avut loc în cadrul magazinului Max Mara de pe Calea Victoriei, fiind prezentate creaţiile artiştilor italieni ai ultimului secol, de la Pirovano, Prada, Ferragamo, Gucci la Bottega Veneta, Armani, Moschino, Valentino, Versace, Moreschi şi Caimar. Acesta din urmă este brandul la care a apelat Manolo Blahnik pentru producţia creaţiilor sale.

„Avem în colecţie atât piese realizate de mici artizani, cât şi creaţii ale brandurilor celebre, nume care scriu sau au scris istoria modei. Italia are o istorie îndelungată de arttizani şi artişti, şi nu doar în modă, ci şi în artă sau în producţia de bijuterii“, dezvăluie colecţionarul italian. Unele creaţii fac parte din colecţiile prêt-à-porter. Altele, sunt adevărate opere de artă, brodate manual sau încrustate cu pietre preţioase. Printre piesele favorite ale colecţionarului se numără două genţi din sticlă, una decorată cu sârmă ghimpată şi o alta care are înăuntru un cuţit de bucătărie. Simbolistica din spatele fiecăreia este cea care l-a convins pe Giorgio Forni să le cumpere.

„Aleg cu ochii, inima şi mintea. Când decid să cumpăr o nouă piesă o fac pentru că ea este specială şi acoperă un gol în colecţia deja existentă.“

De fiecare dată când face o nouă achiziţie el este cel care ia decizia finală. De altfel, de când a început să îşi construiască colecţiile şi până astăzi a investit 10 milioane de euro.

„Valoarea colecţiei este una respectabilă. În ceea ce priveşte co­lecţiile de artă spre exemplu, există criterii acceptate pentru ierarhizarea acestora, numărul operelor este unul dintre aceste criterii, însă acesta nu este suficient şi uneori nici reprezentativ“, spune Theodora Moldovan, reprezentanta departamentului de marketing şi comunicare în cadrul casei de licitaţii Art­mark. Ea adaugă faptul că în domeniu contează şi autenticitatea produselor, numele artistului, perioada de creaţie, dimensiunile operei, valoarea estetică a acesteia, valoarea de piaţă şi potenţialul investiţional. „Iar dincolo de toate aceste „repere“ este vorba şi de gust, de subiectivitate“, adaugă ea.

„Cel mai mult am investit într-un set de şapte inele realizate doar în trei copii. Eu am una, fundaţia familiei Agnelli o alta, iar cel de-al treilea set era expus într-un muzeu şi a fost furat. Nu a mai fost găsit niciodată“, spune Giorgio Forni despre cel mai „preţios“ obiect din colecţie. În cele şapte inele Giorgio Forni a investit 35.000 de euro. Şi acest set, la fel ca toate celelalte produse, este păstrat în castelul renascentist pe care colecţionarul l-a cumpărat în 1981. Tot aici locuieşte şi el împreună cu familia sa. Acolo a stabilit şi sediul fundaţiei sale care se ocupă de colecţiile sale.

„Mi-amintesc că atunci când am cumpărat castelul nu avea nici acoperiş şi nici electricitate. Nu a fost greu să îl cumpăr, pentru că l-am putut plăti în zece ani, ci să îl restaurez.“ Astăzi, castelul este şi el unul dintre obiectele din colecţia lui Giorgio Forni.