M-am gândit mult ce să scriu în ultimul editorial din acest an. Parcă a fost mai greu ca niciodată să aleg un subiect. Aş fi vrut să vorbesc despre sărbători, dar nu s-a schimbat mare lucru faţă de anul trecut. Aş fi vrut să vorbesc despre rezoluţii, dar nu cred în ele. Mi-a trecut prin minte să scriu despre cea mai dificilă decizie pe care a trebuit să o iau în 2021 - aceasta fiind întrebarea pe care o adresez la fiecare interviu antreprenorilor şi executivilor locali. Dar nimic nu „făcea click“ în mintea mea, nimic nu deschidea vreo uşă către vreo amintire memorabilă sau către ceva demn de pus pe hârtie.
De regulă, pe parcursul unei luni, se întâmplă multe lucruri de la care să pot porni un text. Cu siguranţă s-au întâmplat multe şi în perioada care s-a scurs de la ultimul editorial şi până acum. Doar că le-am uitat. Nu am fost niciodată genul care să ţină un jurnal şi, sincer, îmi pare rău. Cred că e util în viaţa de zi cu zi - chiar şi pentru a aşterne un gând bun seară de seară -, dar pentru mine ar fi cu atât mai potrivit în vacanţe, pentru a putea surprinde la cald gândurile şi experienţele pe care apoi oricum încerc să le pun în cuvinte într-un reportaj.
Şi mi se întâmplă, nu de puţine ori, să recitesc anumite texte din călătorii (reportajele din După Afaceri Premium) pentru a-mi aminti nu locul, ci sentimentul care mă încerca la întoarcere. Ba chiar mă uit şi la diferite albume de fotografii şi parcă, pentru o scurtă vreme, călătoresc în timp.
Dar cum nu am un jurnal (încă, dar nu mi-am făcut din asta o rezoluţie) şi cum nici în remindere sau în notiţe nu mi-am notat vreo idee, nici măcar pe multiplele post-it-uri de pe ecran nu am scrisă vreo amintire, am început să scormonesc în minte. Şi tot gândindu-mă, am ajuns la „arhivă“. Nu ştiu exact cum e mintea altor oameni, dar a mea sare de la un subiect la altul mai ceva ca un saltimbanc. Aşa am ajuns să revăd în câteva minute ce a fost bun la anul ce aproape că a trecut şi am decis să aştern câteva idei pe hârtie. Cred că un astfel de exerciţiu poate fi bun, mai ales în ultima perioadă când tindem să vedem lucrurile în alb-negru mai degrabă decât în culori.
1. În februarie m-am urcat în avion, din nou, pentru prima dată după 11 luni de pauză. Am fost la fel de fericită ca prima dată.
2. Am învăţat că e posibil să îmi placă lucruri pe care le-am ocolit cu graţie şi dezinvoltură timp de mulţi ani. Nu, nu e vorba de măsline sau ciuperci, ele încă nu îmi plac şi nu cred să se schimbe ceva vreodată! Vorbesc despre istorie.
3. Oricâte insule aş vedea în Grecia, mereu va mai fi cel puţin una de pus pe listă pentru anul viitor.
4. Oamenii care beau vin, mănâncă bine, ies în oraş (şi se vaccinează) trăiesc mai mult şi sunt mai fericiţi. Iar portughezii mi-au demonstrat asta în 2021. (Ei sunt cei mai mari consumatori de vin din lume, cu circa şase litri pe lună per capita).
5. Serialul Seinfeld nu e politically correct şi poate părea învechit, dar de fapt e la fel de actual astăzi ca acum două decenii. Trebuie doar să fii atent. Deci, deşi tehnologia evoluează, iar lumea e mai globalizată ca oricând, unele lucruri nu se schimbă aşa tare precum pare.
6. Mai mult ca niciodată, cred cu tărie că oamenii se împart în trei mari categorii - familişti, carierişti şi hedonişti. Asta nu înseamnă decât că în cazul fiecăruia balanţa înclină clar mai tare într-o anumită direcţie.
7. Nu trebuie să călătoreşti în locuri periculoase ca să ai parte de accidente, la fel cum nu toate destinaţiile ce par periculoase chiar sunt.
8. Nu cred că aş vrea să ştiu în avans când urmează să mor. Am citit o carte (They both die at the end) în care toată lumea afla când mai are doar 24 de ore de trăit pentru a se bucura din plin de ele. Nu cred că ai cum (să te trăieşti la maxim o zi).
9. Unele dintre cele mai bune cărţi citite anul acesta nu au fost beletristice. Into thin air, a jurnalistului Jon Krakauer, care povesteşte despre unul dintre cele mai mortale accidente de pe Everest, la care a fost părtaş, m-a făcut să visez, dar şi să realizez că de multe ori norocul cântăreşte tare greu. Iar asta am simţit şi eu în 2021 pe pielea mea.
10. Am păstrat în încheiere un citat al uneia dintre autoarele descoperite în ultimii ani, Sally Rooney. „I feel certain it’s better to be deeply loved (which you are) than widely liked“. („Cred că e mai bine să fii iubit din suflet (ceea ce eşti), mai degrabă decât plăcut de multă lume.“)
Cam asta o să ţin eu minte din acest an în mare. E şi asta o formă de jurnal, cred.
P.S. Cred că ce m-a surprins cel mai tare la 2021 e că nu a fost chiar aşa rău cum poate a părut la prima vedere.
