Style

Ce impresie are despre Bucureşti directorul de creaţie al Stefanel, primul brand de modă care a avut curajul să parieze pe România chiar în 1991

14 nov 2014 1014 afişări de Roxana Petrescu
Din aceeaşi categorie

A venit de trei ori în România, iar magazinul central care este împodobit de creaţiile sale este de trei ani de zile chiar în Piaţa Romană la numărul 3. Coincidenţă sau nu, România este a treia piaţă ca importanţă pentru grupul de modă italian Stefanel, primul nume mare care a avut curajul să vină aici chiar în zorii capitalismului. Azi, una din cinci haine Stefanel este realizată în România, dar nu despre cifre este vorba în interviul cu Eleonora Stefanel, directorul de creaţie al casei de modă italiene, ci despre Istanbul, Camdenul londonez şi despre o nouă reţetă de tiramisu.

„De când eram tânără voiam să fac haine. Tatăl meu nu mi-a impus nimic, dar de mică mergeam în atelierul nostru“, spune Eleonora Stefanel, venită pentru a treia oară în România pentru a lansa în concept store-ul din Bucureşti colecţia de toamnă-iarnă a grupului pe care îl reprezintă.

Aranjate frumos pe rafturile magazinului, hainele Stefanel degajă o anumită cuminţenie, nu te asaltează cu încărcături inutile sau culori violente.

„Femeia Stefanel nu este genul de femeie care ţine cu tot dinadinsul să iasă în evidenţă. Când poartă ceva, vrea să fie dintr-un material preţios, cum este caşmirul, dar sunt detalii pe care doar ea le ştie. Pentru colecţiile de toamnă-iarnă folosim materiale precum lâna, caşmirul, merinosul, iar vara folosim cu precădere bumbacul“, explică Eleonora Stefanel, precizând că dacă ar fi să aleagă câteva piese preferate acestea ar fi un plover de caşmir albastru şi un fular. Tot de caşmir.

Însă în spatele acelei cumin­ţenii asumate a pieselor Stefanel stau ore întregi de luptă creativă.

„Realizarea unei colecţii implică o muncă de 4-5 luni de zile. În medie, fiecare colecţie este formată din 250-300 de piese vestimentare şi 100 de accesorii, iar pentru a ajunge la acest rezultat pornim cu circa 700 de încercări. Suntem o echipă de 15 oameni care se ocupă de partea de design, o echipă multiculturală formată din oameni din Polonia, Marea Britanie, Correa de Sud. Încă nu avem în echipă un designer român.“

Această muncă a devenit şi mai grea de când criza a tăiat un pic din exuberanţa achiziţiilor din vremurile în care recesiunea devenise aproape un neologism pentru economia globală.

„Una dintre schimbările pe care le-am sezizat în această perioadă este că achiziţiile se fac pentru mai mult de un sezon. Lumea cumpără piese care să dureze, piese fără vârstă. În plus, clientul este tot mai pretenţios. Ştie totul despre modă, iar acest lucru este vizibil mai ales în România. Trebuie să fim mereu cu un pas în faţa lor.“

Ca şi particularităţi ale clientelei din România, Eleonora Stefanel spune că publicul feminin de aici este interesat de piesele care au inserţii de dantelă, de hainele care sunt confortabile, dar care nu uită să complimenteze trupul pe care-l îmbracă.

„În Germania de exemplu, femeile cer haine comode, cu tăieturi largi, care nu sunt foarte apropiate de siluetă.“

Inspiraţia pentru modelele care se pot transforma în evergreen-uri porneşte însă de la lucrurile de toată ziua, de la exerciţiile de comunicare îndrăgite de generaţia Millennials (cei născuţi între anii 1980 şi 2000 - n. red.), până la experienţele senzoriale proprii, de la destinaţii de vacanţă sau de muncă.

„Înainte să încep o colecţie, caut ispiraţie din fel şi fel de surse. Instagram, street style, oraşe precum Londra, Paris, Istanbul, vitrinele magazinelor. Zone care sunt foarte specifice unui oraş, aşa cum este Camdenul în Londra, expoziţiile de artă. Istanbulul este pe de altă parte un melanj de culturi, Berlinul este la fel un loc foarte inspiraţional.“

Dacă ar fi să aleagă o destinaţie de suflet, aceasta ar fi totuşi Istanbulul, nebunia de oraş cu 1.500 de moschei, cu sute de biserici ortodoxe, cu zeci de sinagogi, cu bazare, cu street food pe podul Galata şi cu 15 milioane de suflete.

„Călătoresc mult şi am ocazia de a vizita circa 10 ţări pe an, fie că este cu munca, fie că este în vacanţă. Am fost în Istanbul acum două luni de zile şi-mi place faptul că este un loc ca un creuzet cultural între Vest şi Est. Îmi place pur şi simplu să mă plimb prin oraş 2-3 ore. De obicei îmi cumpăr dulciuri sau obiecte tradiţionale.“

Şi pentru că discuţia a ajuns în mod natural la gastronomie, Eleo­nora Stefanel dezvăluie cea de-a doua pasiune a sa, după design, evident, dar şi o invenţie.

„În afară de design, o altă altă pasiune de-a mea este gătitul. Chiar am inventat o nouă reţetă de a face tiramisu. Dincolo de pişcoturile de şampanie care se folosesc, am decis să adaug şi nişte biscuiţi amaretti (un fel de pricomigdale - n.red.)“, spune zâmbind reprezentanta Stefanel.

Grupul italian are în România 11 magazine, cel mai recent fiind deschis la Cluj, Stefanel fiind primul grup de modă de lux care a pariat pe România chiar din 1991, mai întâi pe partea de producţie, apoi prin magazinele proprii. În ciuda tradiţiei câştigate în Ro­mânia de grupul italian, Eleonora Stefanel făcea la momentul realizării acestui interviu a treia vizită în România. 

În timpul petrecut aici, Eleonora Stefanel a aflat că de fapt numele Bucureştiului vine de la bucurie şi chiar şi ei i s-a părut că între fastuosul Paris şi capitala noastră pot fi făcute, fără a exagera în vreun fel, unele comparaţii.

I-a plăcut jocul de contraste din Bucureşti, cel mai mare fiind poate Muzeul de Artă Contemporană care şi-a făcut culcuş chiar în coasta Casei Poporului. Apoi a găsit inspiraţie în picturile de Cezanne, Matisse sau Picasso de la Muzeul Zam­baccian, dar şi printre copacii din Herăstrău.

„Bucureştiul este cu siguranţă o destinaţie neobişnuită pe care vă invit să o descoperiţi“, încheie Eleonora Stefanel scurta descriere a capitalei pe care a publicat-o la întoarcerea din România chiar pe site-ul Stefanel.

Aşa că până la urmă cifra trei s-a dovedit pe deplin norocoasă, şi pentru scurta vizită a Eleonorei Stefanel în România, dar şi pentru vechiul Bucureşti care a mai câştigat un admirator.