După Afaceri

În contratimp cu timpul

27 oct 2017 477 afişări de Cristina Roşca
Din aceeaşi categorie

„Aş avea nevoie de mai mult timp“ este o expresie pe care fiecare dintre noi am spus-o cel puţin o dată în viaţă. Cred că acum nici o zi mi-am dorit ca ziua să aibă măcar 48 de ore ca să apuc să termin tot ce-mi propusesem. Nici eu nu am terminat şi nici ziua nu s-a lungit.

Uneori cred că e o ironie a sorţii că atunci când am nevoie de solidaritate, timpul fuge pe lângă mine galopând şi îmi alunecă printre degete.

Când eram în liceu însă, la orele de biologie în special, cred că aş fi putut să jur că acelaşi timp îmi face în necaz şi se mişcă în sens invers. Ce ore interminabile mi se păreau cele de biologie!

Pe scurt, relaţia mea cu timpul nu a fost niciodată una lină. Mereu am fost pe contratimp unul faţă de celălalt.

Dar până la urmă, stăteam eu să mă întreb, ce este timpul şi de ce trebuie să am o relaţie atât de apropiată cu el? Unii zic că e un concept inventat de om pentru a ţine evidenţa evenimentelor. Că de fapt, timpul nici nu există. Alţii nici nu-l iau în seamă.

Unii (cei mai mulţi) se iau la întrecere cu timpul. Vor mai mult, mai repede. „De parcă au intrat zilele în sac“, vorba bunicii. Există însă şi aceia care trăiesc în reluare. Vorbeam cu o prietenă zilele trecute despre Asia şi îmi spunea că a stat în Laos o săptămână deşi plănuia să stea mai puţin. Odată ajunsă acolo şi-a dat seama că în acest stat timpul trece altfel, iar lucrurile au alt ritm. Şi, nu ştie cum sau când, dar s-a adaptat rapid. S-a oprit din alergat şi a stat o vreme doar să asculte liniştea.

Recent, am fost invitată să particip la un eveniment organizat de The Macallan, cel mai mare producător de whiskey din lume (după vânzările în valoare). Nu am ştiut prea multe până să ajung acolo. Ştiam doar că va fi la Girona, în restaurantul El Celler de Can Roca, „decorat“ cu trei stele Michelin şi cotat ca fiind în acest an al treilea cel mai bun din lume (după ce în 2013 şi 2015 ocupase prima poziţie). Odată ajunsă în orăşelul spaniol, am aflat că cele două companii, care au legat o prietenie strânsă deja de acum cinci ani, au creat un eveniment în jurul conceptului de timp. „Noi nu ne grăbim“,

mi-a spus Sietse Offlinga, brand ambassador pentru The Macallan.

Într-o lume în care toţi se luptă cu timpul, pentru brandul de whiskey timpul se scurge în favoarea lui. În timp pentru oameni bătrâneţea este o tot mai mare povară şi se caută elixirul tinereţii veşnice, pentru The Macallan cu cât sunt mai mulţi ani, cu atât mai bine. Un whiskey care a stat să aştepte 25 de ani (jumătate în butoi şi jumătate în sticlă) a devenit mai bun. Odată cu timpul.

Cina organizată la El Celler de Can Roca (despre care voi povesti în numărul următor) a fost creată pentru a demonstra că atunci când încetezi să te mai lupţi cu el, timpul devine mai blând. Şi mi-a rămas în minte o frază a unuia dintre cei trei fraţi Roca, fondatorii restaurantului cu acelaşi nume. „Timpul e ca un joc de oglinzi. Şi dacă nu te opreşti din această luptă, trece viaţa pe lângă tine. Şi nu se mai întoarce.“

Pe scurt, opriţi-vă o vreme. Şi citiţi După Afaceri Premium pentru a vedea cum influenţează timpul viaţa şi creaţiile unora dintre cei mai importanţi parfumieri, chefi sau regizori ai momentului!

 
Cristina Roşca este Editor-şef După Afaceri Premium