Cafeaua şi Instagramul par să fie într-o relaţie de compatibilitate perfectă. Puţini sunt posesorii de cont pe această reţea de socializare care să nu fi postat, măcar o dată, o ceaşcă de cafea decorată, spumoasă, aburindă. Businessurile din domeniu n-au trecut nici ele indiferente pe lângă acest trend, aşa că, într-o vreme în care „cafegiii“ sunt tot mai mulţi şi mai diverşi, iar cafelele au cam acelaşi gust peste tot, antreprenorii sau marile reţele investesc mai mult în tot ce poate fi instagramabil în localurile lor.
Să te foloseşti de designul interior ca să-ţi vinzi cafeaua, deşi sună ironic, e o strategie pe care au început deja de ceva timp s-o urmeze tot mai multe businessuri din HoReCa. Lanţul american de cafenele Starbucks, prezent în România în sistem de franciză, a fost printre trendsetteri. Încercările gigantului de a câştiga popularitate în mediul virtual au fost încununate de deschiderea cafenelelei-fanion din Milano, care a luat cu asalt toate site-urile de design interior, de călătorii şi nu numai.
Deschisă sub numele de Starbucks Reserve Roastery, noua cafenea se află în clădirea istorică a Poştei, în Piaţa Cordusio din Milano, capitala modei. Cu un design care aduce un omagiu culturii espresso-ului italian, cafeneaua măsoară 2.300 de metri pătraţi şi reuneşte sub acelaşi acoperiş arta prăjirii şi metodele inovatoare de a face cafea, totul în inima modei şi a culturii italieneşti.
Milano nu este însă singurul loc unde Starbucks a creionat un loc perfect instagramabil însă. La Bucureşti, lansarea Reserve Clover, o cafenea amplasată în inima centrului istoric, a făcut ca lucrurile să capete noi proporţii dat fiind că acest local a ieşit din tiparele clasice ale cafenelelor Starbucks. „Cafeneaua nu mai este doar un spaţiu în care vii pentru a-ţi savura băutura preferată, ci este o reflectare a statutului şi a stilului de viaţă pe care fiecare consumator vrea să-l arate apoi pe canalele proprii de social media“, spune Maria Feer, marketing specialist Starbucks România.
Pe Instagram, Starbucks are peste 18 milioane de urmăritori („followers“ în jargonul digital), pagina creată pentru businessul din România numărând 19.200 de astfel de fani. Cei care postează folosind un hashtag care trimite către brandul american au numeroase surse de inspiraţie intrând în cafenelele Starbucks, unde
designul interior cuprinde de la prezentări grafice ale traseului bobului de cafea - de la plantaţie în pahar, la citate inspiraţionale, numai bune de postat. Pe Insta ajung şi băuturile cu un aspect inedit, cu forme creative de latte art, realizate de barista, sau băuturile inspirate de lumea fantastică, ilustrând sirene sau unicorni.
„Ne bucurăm să le regăsim foarte rapid în feed-urile clienţilor noştri, care postează conţinut direct din cafenele. Conţinutul generat de utilizatori se regăseşte şi pe canalele noastre într-o proporţie considerabilă, pentru că ne dorim să vadă că suntem impresionaţi de ceea ce au creat. Vedem numeroase postări şi poveşti (Stories - engl.) în care suntem etichetaţi de fani pe Instagram sau pe Facebook“, mai spune Maria Feer.
C-un story toţi suntem datori, ar spune, poate, un contemporan „convertit“ la religia Instagramului, iar atunci când locul îţi aduce o experienţă, mai mult decât o ceaşcă de cafea, aproape că nici nu mai contează gustul. Cel puţin, nu aşa de mult. Unii ne-ar contrazice însă, mai ales că din story în story, se creează adevărate comunităţi ale cafegiilor în România.
„Eu îmi aleg cafeaua în funcţie de gustul care mi se potriveşte, de tipul de prăjire, de modalitatea de preparare, de momentul zilei în care o savurez şi de originea etică a boabelor de cafea folosite“, spune Maria Feer de la Starbucks.
Americanii au plusat când vine vorba de Instagram, astfel că, la începutul lui 2020, au creat un filtru al cărui rol este să-ţi arate ce băutură din cafenea ţi se potriveşte cel mai bine. Odată ce ai accesat filtrul, faci o scurtă înregistrare video tip selfie şi urmăreşti opţiunile care se derulează pe ecran deasupra capului, doar una dintre băuturi fiind, în final, „câştigătoare“.
De la multinaţionale, curentul Instagramului în cafenele a ajuns şi la antreprenorii români. Practic, în 2020, prima preocupare a unui investitor care vrea să-şi deschidă o cafenea ar trebui să fie, înainte de alegerea furnizorilor, găsirea unui concept care să poată, în timp, să facă localul celebru pe Insta. Aniela Nica, proprietara cafenelei UrBarn, deschisă la finalul lui 2018 în zona Pieţei Romane din Bucureşti, a „mirosit“ acest trend.
„Social Media este, poate, cel mai bun mediu de propagare a informaţiei pentru UrBarn. De la prezentarea meniului, până la anunţurile de evenimente, posibilitatea de a ajunge la public în timp real face ca reţelele de socializare să ne fie partener de încredere. Ne străduim să menţinem concordanţa dintre fotografiile cosmetizate cu filtre şi realitatea produselor, a amenajării interioare şi a interacţiunii cu cei care ne vizitează“, spune Aniela Nica.
Instagramul este atât de prezent în viaţa ei şi a cafenelei pe care o deţine, încât acolo nu doar postează noutăţile, ci şi răspunde în timp rapid întrebărilor despre meniu sau despre orice altceva.
„Accesul la internet face lucrurile mai uşoare. În trecut, word of mouth (transmiterea informaţiilor din gură în gură - trad.) era, poate, mai valoros decât acum. În 2020, o fotografie bună poate trezi curiozitatea utilizatorilor suficient cât să ne facă o vizită, chiar şi în lipsa recomandării din partea unor prieteni.“
Cât despre cafea, la UrBarn ea este aleasă în urma comunicării cu prăjitorul şi ajunge să fie aleasă astfel încât să se poziţioneze undeva la graniţa dintre preferinţele de gust ale proprietarei şi cele ale clienţilor.
„Când aleg să beau cafeaua în altă parte, aleg mereu o cafea de specialitate. Dincolo de gust, experienţa totală contează cel mai mult. Un barista primitor poate compensa lipsurile de altă natură, inclusiv un gust al cafelei care este, poate, diferit de preferinţele mele“, mai spune Aniela Nica.
La UrBarn, însăşi povestea din spatele localului a atras, încă de la început, „cercetătorii“ de noi locuri din Capitală. Cafeneaua este menită să aducă un tribut vieţii la ţară, evadarea favorită a antreprenoarei originare din Vrancea. UrBarn este, astfel, „hambarul urban“ (traducerea pentru „urbarn barn“ din engleză, care a dat jocul de cuvinte „UrBarn“) din centrul Bucureştiului, reproducând în designul interior gardul de tablă, banca de la poartă, leagănul din gutuiul bătrân, mesele din lemn vechi şi natura abundentă din grădină.
Despre poveste este vorba şi în spatele ceainăriei-cafenea Camera din Faţă, de pe strada Mendeleev din Bucureşti.
„Aveam vreo patru ani. Ai mei mă lăsaseră la bunici. M-am trezit şi, cu ochii încă lipiţi de somn, am ieşit din dormitor, am trecut de bucătărie şi am ajuns în camera dinspre stradă. Bunica mea stătea în fotoliu, croşetând ca de obicei. La masă, cu ziarul în faţă şi o ceaşcă de cafea lângă, bunicul citea cu voce tare. Când m-a văzut, bunica m-a luat în braţe, m-a pupat şi m-a întrebat: «Îţi fac un ceai cu pâine cu dulceaţă?» Mirosea atât de frumos a cafea... Am înfulecat repede cea mai bună dulceaţă din lume şi am suflat în ceai să nu mă ard. Avea gust de tei, mentă şi puţin busuioc. Mi-e tare dor de zilele acelea“, este povestea Camerei din faţă, spusă pe site-ul cafenelei.
De aici a pornit un business ridicat în jurul mobilei ca la bunica acasă, al bibelourilor şi al mileurilor, al tuturor lucrurilor care, prin aspect, ne proiectează, chiar şi pentru câteva minute, în braţele bunicilor. Înapoi în 2020 însă, vârtejul Instagramului a mai dus la o născocire, semnată de trei tineri antreprenori - Cătălin Jianu, Cătălin Stoica şi Cristian Voicu. Povestea celor două cafenele Cappuccino Story din zona Vitan a început în 2015 şi de atunci se tot scrie (şi se desenează), dar nu oricum, ci chiar pe paharele de cafea.
Totul a început dintr-o joacă, în una din zilele în care lucrau la amenajarea primei cafenele şi nu aveau încă o idee despre cum vor arăta paharele. Aşa că, tot gândindu-se, Cătălin Jianu a început să mâzgălească pe paharele albe tot felul de idei. Primul pahar l-a desenat din joacă şi a ieşit un Charlie Chaplin. Au postat paharul pe pagina de Facebook, iar prietenii au început să le ceară diverse desene. De aici a pornit ideea de a face pahare personalizate cu desene, din care clienţii să-şi poată alege.
„Am înţeles că nu e de ajuns să fim prinţesa frumoasă închisă în turnul ei de fildeş, aşteptând să vină prinţul singur la noi. Am început să postăm pe Facebook ceea ce facem noi. Şi am ales să promovăm paharele, cu desene sau cu mesaje haioase. A fost un boom. Am depăşit acum 10.000 de like-uri pe Facebook, avem mai puţine pe Instagram, dar lucrăm şi acolo. Acum toţi ştiu că suntem «ăia cu paharele» şi ajung astfel la noi, unde găsesc cafeaua noastră mişto. Şi pe noi. Tot mişto“, povesteşte Cătălin Jianu.
Tehnologia a pus Instagramul în locul ziarului preferat mai demult pentru a însoţi savurarea cafelei, iar noile generaţii nici nu au de ce să se plângă. Într-o vreme în care totul se cumpără „to go“ şi se consumă din mers, şi Instagramul e mai uşor de ţinut aproape decât presa tipărită.
„Important este să ai un pic de diversitate, astfel încât să fie aproape imposibil ca cineva să plece de la tine fără să găsească un preparat pe gustul său“, mai spune Cătălin Jianu.
De diversitate nu duc lipsă cafenelele bucureştene, cel puţin în materie de idei instagramabile. Doar nu trece lună fără un #newplaceintown.
