De la începutul acestui an, gurmanzii din Bucureşti nu mai trebuie să călătorească până în Londra sau Barcelona pentru a se bucura de atmosfera unui food market, ci doar să ajungă în zona Timpuri Noi. De ce? Aici s-a deschis Carnivale Food Market, un proiect care aduce un carusel de savoare într-o zonă altfel gri a Capitalei.
„Carnivale Food Market este inspirat de celebrele food markets din Londra, Amsterdam sau Barcelona. În România existau doar food court-uri, predominant în malluri“, spune Daniel Caramihai, CEO Fratelli Grup.
Grupul Fratelli cuprinde mai multe baruri, restaurante şi cluburi, fiind controlat de arhitectul Mihai Popescu, fratele său geamăn Liviu Popescu şi doi prieteni, Dani Caramihai şi Nicu Mergeani.
„Ideea unui food market, o alternativă premium a acestor food court-uri, a venit în urma relaţiei şi ofertei Vastint (dezvoltator imobiliar ce face parte din grupul suedez Ikea cunoscut pentru businessul de retail din piaţa de mobilă - n. red.) de a gestiona parterul clădirilor din Timpuri Noi Square. Discuţiile au început pentru Biutiful (brand folosit de grupul Fratelli pe segmentul restaurantelor casual - n.red.), dar, la câteva luni distanţă am decis că parterul clădirilor este locul potrivit pentru Carnivale Food Market, ca o completare naturală a Biutiful Downtown“, mai spune Caramihai.
Biutiful este unul dintre cele mai cunoscute branduri din grupul Fratelli, iar Biutiful Downtown este de fapt proiectul prin care fostul bar Biutiful din Centrul Vechi al Capitalei a fost relocat în clădirea de birouri Timpuri Noi Square, cu tot cu canapelele ultracomode şi cu designul care aducea, la momentul respectiv, o antiteză binevenită în estetica centrului istoric.
Carnivale Food Market se înscrie însă într-o nouă logică funcţională şi estetică a clădirilor de birouri care încearcă să se transforme într-un fel de spaţii work & play prin construirea unui climat care aduce în prim-plan angajatul, asigurându-i o multitudine de locuri atractive pentru a lua masa, a-şi petrece timpul, chiar şi după program, de a stabili întâlniri şi de a organiza evenimente.
„Carnivale Food Market s-a deschis la sfârşitul lunii ianuarie 2019, la câteva săptămâni după deschiderea Biutiful Downtown. Fără să vrem, în aceste săptămâni am creat curiozitate vis-à-vis de existenţa Carnivale Food Market şi astfel, când a fost deschis, nu a avut nevoie de o perioadă de acomodare pe piaţă, el era deja aşteptat de public“, precizează Caramihai.
Ca design, miza a fost realizarea unui spaţiu industrial care să poată scoate în evidenţă „vedetele“ acestui loc: vendorii şi tipurile lor de mâncare.
„Prin designul relaxat, am adus în interior atmosfera de festival, prin felul în care plăteşti, mănânci, interacţionezi cu cei din jur.“
În prezent, spaţiul găzduieşte şapte vendori: MEATic by Adi Hădean, Camionetta, Gattini Pasta, Zaitoone, Japanos, Delicii pe Roţi şi cornerul fresh & coffee Fratellini.
„Fizic, în prezent nu avem cum să găzduim mai mulţi vendori, însă nu excludem ideea unor evenimente punctuale în care vendorii cu care colaborăm în prezent să aibă diverşi invitaţi care să condimenteze atmosfera Carnivale Food Market“, anunţă Caramihai.
MEATic, de exemplu, unul dintre vendorii care participă la „carnaval“, este la prima prezenţă în Bucureşti. Restaurantul cu acelaşi nume, condus de Adi Hădean, unul dintre cei mai cunoscuţi chefi din România, a fost deschis iniţial la Oradea, înainte de a-şi face loc şi în peisajul din Capitală, în cadrul Carnivale.
„Primul restaurant MEATic a fost deschis la Oradea acum 2 ani. MEATic Bucureşti s-a deschis pe data de 28 ianuarie 2019. Procesul creativ şi lucrările premergătoare au fost demarate cu un an înaintea deschiderii“, spune Hădean. El mai precizează că investiţia nu e încă finalizată complet, dar până acum se ridică la aproximativ 250.000 de euro.
„Pentru prânz, brunch şi serile de tapas (vinerea şi sâmbăta) putem servi 300 persoane în 3 ore de service. După Paşti vom avea şi o terasă“, dă asigurări Adi Hădean.
Cu sinceritatea-i caracteristică, Adi Hădean spune că în restaurantul din Bucureşti nu este vorba despre fine dining, dar este de la sine înţeles că ingredientele sunt bune şi, pe cât posibil, locale. Nu de alta, dar trebuie ca şi oamenii aceia din birouri să aibă mici bucuri şi mari energii în fiecare zi.
„Vreau să ne reînvăţăm oaspeţii cu tihna, pentru că ne e dragă mâncarea şi pentru că ne place să-i dăm timp, în ciuda faptului că trăim într-o lume tot mai grăbită. Sigur că din bucătărie se vede altfel, n-avem vreme de tihnă, pentru că-s multe de aşezat“, spune Hădean.
În acest moment, echipa MEATic Bucureşti este formată din 14 persoane, dar spre toamnă va ajunge la aproape de 25 de persoane. De luni până joi, cam 120 de oameni vin zilnic să mănânce la MEATic, iar vinerea ajung 200.
„Dacă la MEATic Oradea am optat pentru un meniu ceva mai puţin flexibil, adică schimbările din el sunt mai lente, la MEATic Bucureşti meniul este diferit de la o zi la alta. Apoi, dacă la Oradea recomandăm rezervarea unei mese, la Bucureşti nu acceptăm rezervări, atmosfera fiind foarte diferită. La Oradea avem un restaurant à la carte, la Bucureşti avem o bucătărie.“ Simplu.
Mai departe, meniul din Bucureşti are cam 12 feluri pe zi.
„Nu avem lucruri care să se vândă mai puţin decât altele, dar aici contează şi strategia noastră şi filosofia din spatele actului nostru. Nu facem multe porţii din fiecare articol tocmai pentru că vrem să vindem tot şi să reducem cât putem de mult risipa alimentară.“ Acesta e şi motivul pentru care meniurile nu conţin multe feluri într-o singură zi. Adi Hădean preferă să aibă 500-600 de reţete diferite într-un an decât 30 de reţete care să stea fiecare câte 3-6 luni. În plus, Adi Hădean mai lucrează la câteva surprize pentru MEATic Bucureşti.
„Cel mai ambiţios plan apropiat e meniul de degustare de la MEATic Bucureşti, un meniu din şapte feluri cu un wine pairing surprinzător ca abordare. Sperăm să putem pune în practică acest meniu, care va fi disponibil în limita a 40 de locuri, miercurea şi joia la cină, undeva la începutul verii“, mai spune Hădean.
Astfel, faptul că restaurantul este într-o clădire de birouri nu ridică nicio problemă, pentru că până la urmă, dincolo de clasica locaţie, locaţie, locaţie, mai contează ceva, existenţa unui public variat, cu un apetit serios de experiment culinar. Şi aceeaşi logică stă în picioare pentru întregul proiect Carnivale Food Market.
„Nu cred că este o regulă a locului, Carnivale Food Market poate funcţiona foarte bine în orice loc traficat, fie că vorbim de parterul clădirilor Vastint, o piaţă aglomerată sau de sine stătător pe un bulevard cosmopolit. Singura regulă a amplasării unui astfel de food market este ca zona să fie generatoare de public variat, să existe diversitate şi deschidere către aceasta, pentru ca un loc atât de variat să poată fi asimilat de comunitate“, spune şi Dani Caramihai.
Aşa că până la urmă tot omul sfinţeşte locul sau locaţia, locaţia, locaţia cum le e drag unora să spună.
