Gastronomie

A fost finalistul primului sezon al Masterchef, e freelancer şi "dezvoltator" de reţete. Care este însă cel mai recent plan de carieră imaginat de Dexterchef?

12 sep 2016 4327 afişări de Alina-Elena Vasiliu
Din aceeaşi categorie

Starea de spirit se reflectă în gustul mâncării, pe acest principiu şi-a consolidat Bogdan Alexandrescu, alias Dexter, cariera gastronomică. De aceea, la blatul de lucru nu-şi dă voie să fie supărat, stresat, nervos, uneori nici chiar prea fericit, pentru că asta i-ar distrage atenţia. Pasiunea din bucătărie o dublează cu cea pentru pictură, făcând tot soiul de asocieri între culori, texturi, armonii vizuale. Din cei 28 de ani pe care-i are finalistul primului sezon Masterchef, mai mult de 20 i-a petrecut în bucătărie, unde a preferat mereu să fie autodidact în ale gătitului.

„Din frigiderul meu nu lipsesc niciodată, şi mai ales vara, roşiile proaspete. Mănânc multă salată de roşii cu ceapă şi cu ulei de floare, clasic, şi foarte mult pepene roşu. Sunt înnebunit după dulciuri şi după conopidă murată. Pe lângă asta, îmi plac foarte mult anasonul şi ierburile aromatice foarte puternice, pe care le îmbin cu ingrediente delicate, pentru a le scoate în evidenţă gustul“, povesteşte Dexterchef, aşa cum şi-a numit bucătarul contul de Instagram.

Părinţii lui i-au încurajat dorinţa de a ieşi din canoane, deşi micul Dexter le-a mai inundat bucătăria de câteva ori şi a mai dat foc câtorva tigăi. Din trăsnăi de genul acesta, însă, familia se mândreşte acum cu finalistul primului sezon din Masterchef. Astăzi, bucătarul visează însă la o bucătărie departe de cea în care exersa în copilărie, una desprinsă mai degrabă dintr-un univers SF.

„Am gătit în tot felul de locuri, în vârf de munte, pe iaht, chiar şi într-un avion privat. Viziunea mea este să fac o bucătărie din sticlă, high-tech, în mijlocul câmpului, in the middle of nowhere, să se vadă totul în jurul ei. Am localizat-o deja în mintea mea, undeva spre Doftana, spre Sibiu sau spre Voineasa. În maximum trei ani o văd înfăptuită“, îşi descrie Bogdan Alexandrescu visul, cu ochii mijiţi de parcă se şi vede gătind în mijlocul infinitului.

Nu are şorţuri sau tunici preferate, pentru că evită să se ataşeze de lucruri. O slăbiciune, însă, şi-o recunoaşte - primul său cuţit profesional, de care nu se dezlipeşte de patru ani. S-au mai adăugat şi altele în colecţia lui între timp, însă acela are în continuare locul lui special.

Acasă, le găteşte iubitei şi prietenilor, care şi-au asumat rolul de cobai sfătuitori pentru Dexter. El însuşi este, de fapt, un cobai, când încearcă toate tipurile de ingrediente posibile, în toate stările, chiar şi uşor alterate, pentru a şti când şi cum trebuie consumate şi ce gust are fiecare formă a lor. Ingredientul-rege în bucă­tăria lui e ciocolata, de care nu se satură niciodată - nici s-o mănânce, nici s-o reinventeze.

„Îmi place ciocolata în toate formele ei, cu cât mai mult conţinut de cacao, de la 70% în sus. Pentru mine nu există desert dacă nu are ciocolată. Totuşi, cel mai bun desert pe care l-am mâncat vreodată - culmea! - nu avea ciocolată. Cred că de asta mi-a şi rămas în minte. A fost în Tenerife, la un restaurant cu două stele Michelin, unde am mâncat o panna cotta senzaţională cu mango, care deasupra avea un burete extrem de dulce, un sponge cake cu o textură pe care nu am mai întâlnit-o niciodată. În schimb, nu-mi place să mănânc chestii foarte gelatinoase sau care au foarte multă grăsime. Nu-mi place nici ciorba de burtă, deşi o gătesc şi am primit laude pentru ea.“

Biblioteca lui, YouTube-ul şi Netflix-ul sunt pline cu lucrări, documentare, filmuleţe cu şi despre mâncare, bucătari, restaurante celebre, dar şi cu secrete de asociere între gastronomie şi băuturi. Dexter e de părere că fiecare restaurant ar trebui să aibă, dacă nu un somelier dedicat full-time, măcar unul consultant, care să aleagă lista de vinuri împreună cu chef-ul.

„Mâncarea ţine foarte mult de starea de spirit şi de energia pe care o ai în momentul în care o pregăteşti. Mi se întâmplă des să gătesc pe muzică de meditaţie pentru că aceea mă linişteşte şi mă face să fiu concentrat pe ceea ce fac. Poţi să faci un expe­riment: dacă eşti supă­rată, să te apuci să găteşti. O să vezi că mâncarea o să-ţi iasă ba prea sărată, ba prea picantă, ba arsă, ba fără gust. Mi-am dat seama că niciodată, oricât de supărat sau de fericit ai fi, nu trebuie să te răzbuni pe mâncare.“

E la fel ca în pictură, o altă pasiune a lui Dexter, care se declară devorator al artelor vizuale şi fan dedicat Dali şi Terry Rogers. De partea cealaltă a pasiunii sale, în materie de bucătărie, îi admiră cel mai mult pe Heston Blumenthal de la The Fat Duck in Bray din Marea Britanie, şi pe Grant Achatz, din restaurantul american Alinea, din Chicago, unde românul îşi doreşte să aibă cândva ocazia să ajungă.

De altfel, deşi spune că nu s-a gândit vreodată să părăsească ţara definitiv, ar face o excepţie pentru tărâmurile americane cucerite de bucătari celebri şi s-ar muta în New York sau Los Angeles ca să profeseze în unul dintre cele mai mari hotspoturi culinare.

Acum, Bogdan Alexan­drescu se pregăteşte intens pentru târgul Sial de la Paris, din octombrie, cea mai mare expoziţie din lume în materie de inovaţie alimentară. E freelancer, dezvoltă reţete pentru companii multinaţionale şi găteşte pentru evenimente, pentru că, spune el, s-ar simţi limitat din punct de vedere creativ să lucreze pentru un singur restaurant. În plus, el deja are în minte bucătăria lui, de sticlă, izolată, un loc în care doar aromele şi experimentul contează. Dexter şi laboratorul său culinar.