Ricardo Guadalupe, 49 de ani, conduce Hublot, marca de ceasuri care face parte din portofoliul de branduri al conglomeratului francez de lux LVMH, de la începutul anului 2012, iar mai bine de jumătate din vârstă şi-a petrecut-o printre mecanisme şi complicaţii orologere. Însă dintre toate aventurile pe care le-a experimentat în acest domeniu, cea care poartă numele Hublot este de departe cea mai pasionantă.
Guadalupe ajunge la Hublot în 2004, la zece ani după ce-l cunoscuse pe Jean-Claude Biver, om de al cărui nume sunt legate adevarăte revoluţii în industria ceasurilor şi care acum se află la cârma diviziei de ceasuri a LVMH.
La momentul venirii sale la Hublot, firma producea în proporţie de 90% ceasuri cu quartz, dar obiectivul era să treacă la 90% ceasuri mecanice. Tot în acel moment, brandul care a fost fondat în 1980 era un business de doar 25 de milioane de franci. Un an mai târziu de la venirea lui Guadalupe, Hublot lansează legendarul Big Bang. Au urmat colaborări cu imperii precum Ferrari sau cu atleţi precum Usain Bolt, strategie care a transformat Hublot într-un brand extrem de dinamic. Dar asta nu a fost tot. Hublot a fost prima companie din lume care a avut îndrăzneala să combine cauciucul natural cu aurul masiv şi a mers şi mai departe de atât inventând practic un metal propriu: aurul care nu se poate zgâria.
După zece ani incredibili, întrebarea care se ridică acum este dacă vor urma alţi zece ani de poveste? Ricardo Guadalupe răspunde.
„Ar putea fi cel mai dificil moment pentru industria de ceasuri elveţiană“, spune Guadalupe în cadrul unui interviu la BaselWorld 2015, cel mai mare eveniment din lume dedicat ceasurilor.
Marea oportunitate inteligentă
Sunt mulţi factori care-l determină pe CEO-ul de la Hublot să spună acest lucru. Întărirea peste noapte a francului elveţian a ridicat probleme consumatorilor europeni, ieftinirea barilului de petrol scade apetitul pentru achiziţii „flashy“ a şeicilor din Orientul Mijlociu, lupta anticorupţie din China poate însemna ani buni de închisoare pentru un ceas elveţian dăruit unui înalt oficial, iar Rusia nu se simte nici ea prea bine. De parcă nu ar fi fost de ajuns, acest cocktail a mai fost condimentat şi de Apple care s-a decis ca fix înainte de târgul de ceasuri de la Basel să lanseze un ceas inteligent.
Acest moment îi aminteşte lui Guadalupe de anii ’70-’80, poate cei mai duri prin care a trecut industria de ceasuri elveţiană.
„În anii ’70-’80 când am avut criza quartzului, o treime din joburi au fost şterse, aproape 50.000 de locuri de muncă pur şi simplu au dispărut. Acum mai lucrăm în acest domeniu 60.000 de oameni. Cred că cel mai ameninţat segment de preţ de această tendinţă (ceasurile inteligente - n.red.) este categoria de 200-500 de franci, dar pe de altă parte poate fi şi o oportunitate“, spune Gudalupe.
La fel ca alţi oameni din industrie, el speră că ceasul inteligent vă fi o „momeală“ pentru cei care încă nu poartă ceasuri şi că odată atraşi în acest domeniu, gusturile proaspeţilor consumatori se vor rafina şi vor trece la un ceas în adevăratul sens al cuvântului.
„Poate vor fi atraşi cei care nu poartă ceasuri. Aici ar putea fi marea oportunitate.“
Guadalupe spune că Hublot analizează acest sector, dar că firma nu va aborda direct ceasurile inteligente, cel puţin nu la fel cum a decis s-o facă TAG Heuer, un alt brand din portofoliul LVMH, care cu ocazia BaselWorld a anunţat un parteneriat cu Intel şi Google pentru dezvoltarea unui ceas inteligent, produs care va fi disponibil la finalul acestui an.
Arta şi gadgeturile nu se amestecă
„Noi suntem deschişi la aceste lucruri, la un device conectat, poate o brăţară. Dar ceea ce facem noi este o operă de artă, iar din acest motiv nu vreau să mixez arta cu ceva electronic. Vom vedea dacă vom folosi sau nu acea brăţară. Pentru alţi jucători însă aceste parteneriate sunt strategice“, spune Guadalupe.
Revenind la ceasurile mecanice pure, Ricardo Guadalupe spune că acum una dintre cele mai importante tendinţe este deschiderea cadranelor, un fel de voyeurism orologer, în care posesorul unei anumite piese poate să vadă mişcarea fiecărei rotiţe, să aibă acces liber la jocul tourbillonului, să nu mai stea nimic între el şi complicaţiile pe care le ocrotesc carcasele de mii de euro.
„Tendinţa la ceasurile mecanice este să fie cât mai deschise, să vezi totul înăuntru pentru că până la urmă acolo este valoarea. Astfel de ceasuri adaugă valoare încheieturii“, spune Guadalupe.
Dublu faţă de 2008
Hublot a terminat anul trecut cu un plus de 12%, în contextul în care segmentul său de piaţă a crescut cu 3-4%. În total, în 2014 exporturile de ceasuri elveţiene au crescut cu doar 1,9%, un an tare slab comparativ cu creşterile de două cifre cu care se obişnuise.
„De 15 ani de zile am reuşit să ne menţinem o creştere de două cifre. Şi anul trecut am terminat cu un plus de 12% pe o piaţă care a crescut cu 3-4%. Mă refer la segmentul nostru de preţ de 5.000-25.000 de franci. Pieţele care au mers bine au fost Orientul Mojlociu, America Latină, SUA, dar acum SUA nu mai merge.“ Astfel, Gudalupe estimează un an mai „cuminte“ pentru Hublot din punctul de vedere al creşterii. „Pentru anul acesta obiectivul este să ne menţinem vânzările. Situaţia este rea. În primele două luni am avut totuşi o creştere de 10%, dar sunt multe lucruri care se întâmplă, cum ar fi scăderea barilului de petrol, Rusia, criza francului. Ceea ce facem noi acum este să integrăm totul. Suntem în curs de a construi o a doua unitate de producţie la Geneva unde vom angaja 20-30 de oameni. Integrăm totul pentru că trebuie să fim atenţi la costuri.“
Criza francului elveţian a dus la o scumpire a pieselor Hublot de 8% de pe 15 martie, iar în toamnă va mai urma o scumpire în zona euro.
„În Elveţia nu vom scădea preţurile pentru că nu vrem să scădem profitul. De obicei, în indstria luxului poate fi considerat un rezultat bun dacă reuşeşti să te stabilizezi la o marjă de 10-20% a profitului operaţional în vânzări“, spune Guadalupe, fără a dezvălui date exacte despre profitabilitatea Hublot.
Potrivit informaţiilor furnizate de Guadalupe, Hublot are anual o producţie de ceasuri de circa 40.000 de piese, cele mai avide pieţe fiind Europa (35%), America (25%), Asia (25%) şi Orientul Mijlociu (10%). „Faţă de cât aveam în 2008 (200 de milioane de franci - n.red), acum suntem de peste două ori mai mari . Am avut o creştere de două cifre în fiecare an“, mai spune într-un ton optimist Guadalupe.
Citiţi mai multe analize, dar şi interviuri în exclusivitate cu cei mai importanţi executivi din industria orologeriei de lux în prima ediţie a catalogului de ceasuri şi bijuterii premium, Timpul Luxului.
