Ruxandra Grigoraş este născută în Fălticeni, pasionată de mică de tot ce înseamnă artă şi, mai târziu, absolventă a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, Facultatea de arhitectură şi urbanism. Acum şase ani, un curs de scriere artistică găsit întâmplător vizavi de locul în care lucra, la Cluj, avea să dea o turnură activităţii artistice a Ruxandrei.
„Mi-a plăcut (cursul – n. red.) şi apoi au urmat o serie de ateliere complet diferite, din alte oraşe şi din alte ţări – Italia şi Spania, unde am avut şansa să experimentez diverse tehnici, materiale şi instrumente. Fiind şi stângace, a trebuit să-mi dezvolt metode personale de scriere, unele chiar mai ciudate, pentru a nu întinde tuşul pe foaie. Mai târziu, am ales tehnicile potrivite personalităţii mele şi am continuat să învăţ pe cont propriu“, povesteşte Ruxandra Grigoraş.
Toate aceste experimente şi metode de perfecţionare au făcut casă bună în proiectul Sinopia, o idee care exista de mai mulţi ani doar în stadiul acesta – de idee –, dar care nu a avut o identitate clară până acum patru ani, când artista a decis să ducă mai departe această pasiune pentru litere.
„Apoi totul a crescut încet şi organic, neforţat în niciun fel, întrucât totul a început fără un plan bine conturat.“
Sinopia este, practic, un proiect caligrafic în care Ruxandra dă viaţă literelor în fel şi chip, jucându-se cu ele până când ajung să exprime ceea ce îşi doreşte ea să transmită. A creat şi logouri pentru diferite branduri folosindu-se de aceeaşi „materie primă“ de bază, litera pură, care a căpătat noi valenţe în imaginaţia ei.
„Am început prin a face lucrări pentru mine în primul rând, apoi pentru prieteni şi apropiaţi. Proiectele mele se împart în mai multe categorii: lettering, caligrafie şi design, la care se adaugă şi atelierele. O parte din proiecte sunt personale, o parte sunt lucrări custom pentru anumite persoane care vor o lucrare originală, iar unele sunt colaborări cu diverse branduri, precum un brand de bere artizanală sau un festival.“
A avut, de-a lungul timpului, şi proiecte din mediul corporate, care au presupus scrierea a sute de cartoline. În 2019, împreună cu fotograful Ioana Han, a dezvoltat proiectul Unwords, în cadrul căruia oamenii îşi puteau arăta lucrurile rămase nespuse prin intermediul caligrafiei. Cei care s-au implicat în proiect şi-au ales cuvintele, iar Ruxandra le-a transpus discursul cu tuş special pentru piele, într-un mod criptic. A fost o experienţă personală şi artistică cu un mare efect vizual, îşi aminteşte ea.
„Am mai avut o colaborare frumoasă cu fetele de la POM (Port Originea cu Mine – n. red.), unde am dezvoltat, în urma unui concept, un mesaj pentru o serie de tricouri realizate etic şi sustenabil, cu mesajul «Să-mi cresc aripi şi rădăcini».“
În primăvara anului 2021, brandul Bruiaj, care este pus pe o serie de produse din piele, a lansat o campanie de acceptare a propriilor trăiri, ilustrate în cinci concepte diferite, fiecare realizat de câte o ilustratoare. A contribuit şi Ruxandra Grigoraş cu un concept, care avea mesajul „Nu eşti prea mult pentru cine contează“. Dacă unele proiecte sunt mai uşor de dus la capăt, altele vin însă la pachet şi cu provocări pe care artista nu le-a uitat.
„Am avut o colaborare pentru un clip de promovare a unui festival, în care a trebuit să lucrez în timp real, cu presiunea multor perechi de ochi. Deşi îmi plac colaborările cu alţi artişti, este mereu o provocare să ies din spaţiul meu de lucru şi să mă confrunt cu presiunea exterioară când este vorba despre creaţie de la zero. Sunt însă convinsă că voi depăşi aceste bariere cu timp şi experienţă.“
Spaţiul ei de lucru, în care preferă să fie doar ea cu propria inspiraţie, ţine momentan loc şi de cameră de zi, încăpere de primit oamenii şi spaţiu de creaţie, undeva lângă parcul Cişmigiu din Bucureşti, unde Ruxandra s-a mutat de curând, după mulţi ani trăiţi în Cluj-Napoca.
Dacă atelierul împarte acelaşi spaţiu cu casa în care locuieşte, şi timpul ei se împarte între rolul de arhitect şi cel de căutător de litere, roluri care însă, de multe ori, se completează. Sunt perioade în care Sinopia îi ocupă foarte mult timp, dar asta nu este deocamdată o constantă în viaţa de zi cu zi a Ruxandrei.
„Sunt zile dedicate doar pentru creaţie, altele care implică mai mult părţi administrative sau de actualizare a site-ului şi a portofoliului. Încerc să mă organizez cât mai bine şi să grupez cât pot de mult părţile care nu ţin neapărat de partea creativă.“
Ruxandra Grigoraş crede că mugurii pasiunii ei pentru litere ar putea fi plasaţi undeva în copilărie, când realiza cărţi în miniatură şi le desena titlurile. O bună perioadă de timp apoi s-a îndepărtat de această formă de creativitate, însă spune că se bucură că a revenit pe acest drum. Prin Sinopia, a reuşit să oglindească felul în care vede sau simte lucrurile şi crede că e posibil să exprimi foarte multe lucruri doar prin felul în care scrii ceva.
„Deseori în lucrările mele accentul nu cade pe lizibilitatea textului, iar atunci mesajul se dezvăluie gradual. Multe dintre ele par abstracte la început şi îmi place ideea de a explora forme noi şi de a lăsa puţin mister, precum şi o invitaţie la a privi mai atent sau la a descoperi structura şi ordinea literelor. Pentru ochiul curios, care caută să descifreze dincolo de suprafaţă, care are răbdare să caute semnificaţia, satisfacţia este cu atât mai mare.“
Sinopia expune secrete în spaţiu deschis, secrete disponibile doar celor care ştiu cifrul sau celor care sunt dispuşi să depună un efort să le descopere, astfel că ceea ce face Ruxandra presupune o formă de interacţiune, dar şi o scriere experimentală, în care utilizează diverse instrumente, de la cele digitale la cele mai primitive.
„Inspiraţia vine din locuri, de la oameni, de la poveşti şi cântece sau anumite emoţii. Poate fi chiar orice. În iarna lui 2019, de exemplu, s-a format un context în care dădeam peste tot de culoarea violet – până şi la albumele pe care le ascultam atunci – şi aşa am decis că seria de felicitări cu mesaje de Crăciun se va numi Purple Season. Mesajele erau Fie Ca, Naughty or Nice, Kind of magic şi alte expresii folosite adesea în această perioadă a anului.“
A ieşit o serie de lucrări cu lettering, în care se regăsea sub o formă sau alta această culoare, cu spirit jucăuş, numai bune de asortat cu un cadou frumos şi de suflet, îşi aminteşte Ruxandra.
Proiectele Sinopia pot fi explorate pe site-ul cu acelaşi nume, dar şi pe platformele de socializare, iar artista este disponibilă şi pentru ateliere online, pe Airbnb online experiences.
„Ca orice brand care începe dintr-o pasiune, nu a existat un plan clar de investiţii din primul minut. Am început prin a investi mult timp şi energie – ceea ce e foarte important, mai ales că este un hobby pe lângă jobul meu de zi cu zi, ca arhitect. Din proiectele pe care le-am derulat, am reinvestit ca să pot creşte Sinopia în ceea ce va fi mai mult un business şi un brand decât o pasiune pentru timpul liber.“
Şi dacă tot s-a mutat în Bucureşti de puţină vreme, Ruxandra şi-a propus să dea mai multă vizibilitate proiectului Sinopia aici, în Capitală, după ce în anii trecuţi proiectele ei s-au învârtit mai mult în jurul Clujului. Vrea să continue să dezvolte proiecte artistice în colaborare cu alţi artişti, proiecte prin care să găsească maniere noi de a comunica un mesaj sau de a explora forme de expresie.
„În acelaşi timp, urmăresc să găsesc businessuri care îşi doresc să comunice neconvenţional, pe care să le susţin în comunicarea cu clienţii şi partenerii lor.“
Într-o perioadă în care toată lumea vrea să comunice cât mai clar şi concret, uitând de suspans, curiozitate, explorare şi de satisfacţia care vine în urma descifrării unui mesaj ermetic, Ruxandra Grigoraş vrea să spargă tiparele. Şi să-i facă pe alţii să spargă cifrul mesajelor sale.
