Arts & Design

Office with a twist. Dezvoltatorii de birouri vor să facă din locul de muncă un loc de relaxare pentru angajaţi. Care sunt secretele?

07 nov 2017 828 afişări de Bogdan Alecu
Din aceeaşi categorie

Într-o perioadă în care petrecem 90% din timp la interior - fie acasă, fie la birou -, este cu atât mai important să fie luată în considerare componenta de wellness a unei dezvoltări de birouri, iar locul de muncă trebuie să devină şi un loc de relaxare pentru ca eficienţa unei persoane să fie la cote maxime.

 

Dezvoltatorii se adaptează noilor trenduri de pe piaţa muncii, astfel că în loc să se concentreze doar pe chirii şi pe specificaţiile tehnice ale clădirilor, aceştia acordă o atenţie din ce în ce mai mare aspectelor care in­fluenţează oamenii şi productivitatea acestora. Din acest motiv, investiţia în spaţiul de lucru de la birou devine una tot mai importantă deoarece un angajat care lucrează în condiţii de lucru mai bune creşte businessul companiei.

„Este cu atât mai important să fie luată în considerare componenţa de «wellnes» a unei dezvoltări de birouri cu cât aproape 90% din timp îl petrecem în interiorul unei clădiri. Studiile recente au arătat că priveliştea pe care o ai de la birou, iluminatul artificial bine conceput şi utilizarea sporită a luminii naturale ori de câte ori este posibil pot creşte productivitatea cu peste 5%“, explică Cezar Florea, associate director, head of project & development services în cadrul companiei de consultanţă imobiliară JLL România.

De exemplu, geamurile din podea până în tavan oferă lumină naturală abundentă pe timpul zilei în spaţiile de lucru şi îmbunătăţesc starea de spirit a celor din clădire. Potrivit JLL, studiile mai arată că buna calitate a aerului în clădiri poate contribui la reducerea concediului medical cu până la 35%, iar o privelişte către zone verzi poate contribui la creşterea productivităţii. Cercetările mai spun că o micro-pauză de 40 secunde cu vedere spre un acoperiş verde poate duce la niveluri mai mari de concentrare decât dacă pe fereastră vezi un acoperiş din beton.

Pe măsură ce chiriile au crescut iar dezvoltatorii au devenit dispuşi să investească tot mai mult în clădiri, au apărut proiecte precum Aviatorilor 8, o clădire cu birouri amplasate central, în zone verzi, cu un nivel ridicat al confortului şi care include elemente inedite precum Vila Oromolu recent restaurată.

Compania NEPI Rockcastle a finalizat în această vară, în urma unei investiţii de circa 37 mil. euro, proiectului Aviatorilor 8, ansamblul exclusivist de birouri situat în imediata apropiere a Guvernului. Ansamblul reprezintă o îmbinare aparte între arhitectura veche şi cea modernă, fiind compus din recent restaurata Vilă Oromolu, o clădire de birouri cu design avangardist şi o piaţetă deschisă publicului larg. Aviatorilor 8 redă Bucureştiului o clădire istorică - Vila Oromolu, construită în 1927 pentru guvernatorul Băncii Naţionale, Mihai Oromolu, după planurile renumitului arhitect Petre Antonescu. Îmbinând stilurile neoclasic, baroc şi art nouveau, clădirea este considerată o bijuterie arhitecturală. Proiectul încorporează, totodată, o construcţie ultramodernă, dispusă pe patru niveluri. Faţada dublu curbată a construcţiei reflectă somptuoasa Vilă Oromolu, pentru a o pune încă o dată în evidenţă.

„Aviatorilor 8 este un proiect imobiliar care alătură unui monument de importanţă istorică o clădire ultramodernă de birouri, ca o declaraţie puternică în favoarea convieţuirii armonioase dintre vechi şi nou, istorie şi inovaţie“, a declarat recent Iulian Rusu, leasing manager NEPI Rockcastle.

Din categoria inovaţiilor, cei de la Skanska propun în Campus 6, viitorul proiect de birouri de la intersecţia dintre Iuliu Maniu şi Vasile Milea, o pistă de atletism pe clădire, în timp ce suedezii de la Vastint propun un concept nou la Timpuri Noi, zonă ocolită până acum de marii dezvoltatori. Clădirile de birouri ale diviziei imobiliare a gigantului suedez Ikea vor avea facilităţi pentru biciclişti complete cu parcare supraterană, subterană, duşuri şi vestiare, tehnologie de reducere a consumului de apă, prin captarea şi gestionarea apei de ploaie, sisteme HVAC cu o capacitate de ventilaţie superioară şi 100% aport aer proaspăt.

„Companiile se uită din ce în ce mai mult la zonă, la specificaţiile tehnice şi la mixul de retail din vecinătate. Angajatorii încearcă să îşi atragă şi să îşi păstreze forţă de muncă prin diferenţiatori care au un imediat impact asupra angajaţilor şi aceste lucruri contează deja foarte mult pentru angajaţi“, explică şi Mihai Păduroiu, head of advisory & transactions, office, în cadrul companiei de consultanţă imobiliară CBRE.

După perioada în care s-au dezvoltat proiecte de birouri în proximitatea mallurilor, executivul estimează că în viitorul apropiat va creşte numărul proiectelor de tipul mixed use - office & rezidenţial. În acest moment este în construcţie un astfel de proiect, dezvoltat de Vastint, în apropierea staţiei de metrou de la Timpuri Noi.

De asemenea, dincolo de clădirile în sine, chiriaşii se uită şi la spaţiile din jurul proiectelor, astfel încât amenajarea spaţiilor verzi este tot mai importantă.

Dar, cum dragostea trece întâi prin stomac, şi cheia unor chiriaşi fericiţi stă în restaurantul de la parter. Kane World Food Studio a fost alegerea celor de la Forte Partners pentru birourile Ştefan cel Mare, în timp ce la The Bridge, în Orhideea, merg cei de la Rue du Pain pentru a face un restaurant de 1.000 mp. De partea cealaltă a oraşului, la Timpuri Noi Square, grupul Fratelli, cunoscut pentru restaurantele şi cluburile din nordul Capitalei, a ales să deschidă trei tipuri de localuri.

Productivitatea angajaţilor este cu atât mai bună cu cât şi salariile acestora sunt mai mari. Şi cum angajatorii din IT sunt cei care ţin ştacheta sus, iar angajaţii lor petrec mult timp la birou în faţa unui computer, aceştia sunt şi cei care investesc cel mai mult în mediul de lucru.

„Firmele din domeniul IT sunt cele care au făcut şi continuă să facă pionierat în amenajarea spaţiilor de lucru oferite angajaţilor. Aceste companii implementează cele mai noi soluţii/inovaţii din zona de tehnologie cum ar fi: sisteme noi de videoconferinţe, sisteme de iluminat mai sofisticate, zone de gaming virtual“, explică Cezar Florea. Şi companiile din alte domenii sunt dispuse să facă investiţii în astfel de amenajări, dar nu la nivelul celor din zona firmelor de IT, adaugă el.

Studii recente au demonstrat că mediul de lucru a devenit mai important în alegerea unui loc de muncă decât pachetul salarial, motiv pentru care companiile sunt dispuse să investească sume apreciabile în amenajarea spaţiilor. Astfel, companiile sunt dispuse să achite de la 300 la 700-800 de euro pe metru pătrat, în funcţie de nivelul de finisaj dorit de client, soluţiile tehnice folosite sau tipul de mobilier folosit.

„Se fac investiţii în zonele de recreere, se încearcă optimizarea utilizării spaţiilor de birouri prin implementarea soluţiilor de desk sharing (i.e. nealocarea unui birou către un anume angajat, ci folosirea lui de către mai mulţi angajaţi, în funcţie de prezenţa la birou), a unor soluţii tehnice noi, prin folosirea de materiale eco-friendly“, explică expertul JLL.

Spaţiul de lucru pe care companiile îl oferă angajaţilor a devenit un element esenţial în atragerea şi retenţia talentelor, ceea ce se reflectă şi în costurile alocate pentru amenajarea birourilor.

Potrivit unui studiu JLL realizat la nivelul EMEA, costul mediu de amenajare a spaţiilor de birouri din Bucureşti este comparabil cu cel din alte oraşe din Europa Centrală şi de Sud-Est, în condiţiile în care o companie plăteşte în Praga 530 de euro/mp, iar în Varşovia şi Budapesta costul ajunge la 500 euro/mp. Valoarea creşte însă în Europa de Vest, până la 880 de euro/mp în Londra, la 835 euro/mp în Frankfurt sau la 805 euro/mp în Amsterdam.

„În ciuda evoluţiei tehnologice şi a creşterii nivelului de automatizare la care suntem martori în sectorul imobiliar, factorul uman rămâne elementul central din clădirile de birouri. Ca rezultat, crearea unei experienţe memorabile la locul de muncă este mai importantă ca oricând. Spaţiul de lucru pe care o companie îl pune la dispoziţie angajaţilor poate avea impact direct asupra nivelului de satisfacţie şi de productivitate la locul de muncă“, a adăugat Cezar Florea.

Înţelegerea ecosistemului în care operează şi lucrează angajaţii a devenit un punct critic pentru succesul şi performanţa afacerii, având în vedere că implementarea doar a unor soluţii estetice în spaţiile de birouri nu mai este suficientă pentru a atrage şi reţine talente. Angajaţii vor un spaţiu care să-i inspire, să le permită munca în echipă, iar cerinţele merg până la asigurarea unor zone dedicate pentru servicii medicale sau pentru relaxare, precum săli de siestă sau de meditaţie, săli de consultaţii medicale - nutriţionist, estetician etc.

În acest context, la nivelul companiilor a apărut preocuparea înfiinţării unui nou post de lucru, respectiv acela de director însărcinat cu fericirea angajaţilor.

„Crearea unei poziţii dedicate exclusiv stării de bine a angajaţilor devine o provocare primordială pentru companiile din întreaga lume. Înfiinţarea postului de manager însărcinat cu fericirea angajaţilor (chief happiness officer) este dorită de 33% dintre angajaţii intervievaţi în studiu“, potrivit JLL. Acest manager ar trebui să se ocupe exclusiv de starea de bine a angajaţilor şi de asigurarea unei experienţe plăcute la locul de muncă.  Ideea a stârnit reacţii pozitive în ţări precum India, SUA, Africa de Sud şi China. Cel mai puţin convinşi de importanţa unui astfel de manager sunt angajaţii din Olanda, Japonia, Franţa şi Germania. Totul ţine de temperament.